Ea este și lector senior la Universitatea Politehnica București, iar în prima parte a acestui an a predat studenților mediciniști de la Universitatea „Titu Maiorescu” un curs despre inovație în domeniul tehnologiilor medicale. 

În luna mai a acestui an am discutat cu Elena Ovreiu despre programul educațional SmartMed, în care a susținut pentru studenții de la „Titu Maiorescu” un modul, intitulat „Design Thinking și Innovation în HealthTech”. Modulul susținut de ea a avut o durată de două luni, fiind finanțat de Universitatea „Titu Maiorescu” printr-un grant european. Puteți citi aici mai multe despre curs. 

Acum, pe final de an, am reluat discuția cu ea despre design thinking și am rugat-o să ne spună concluziile ei despre acest modul și utilitatea lui pentru viitorii medici. 

Studenții de astăzi au crescut deja într-o eră digitală

Care au fost concluziile sale după încheierea SmartMed? În opinia Elenei Ovreiu, este important ca viitorii medici să fie familiarizați cu procesul de inovare în ceea ce privește tehnologiile medicale (HealthTech): 

„Este esențial să introducem studenții de astăzi, viitorii medici, în universul inovațiilor din tehnologia medicală și să-i familiarizăm cu procesul de inovare în domeniul sănătății. Este crucial să le transmitem convingerea că ei joacă un rol semnificativ în acest proces și că multe din ideile care se transformă în inovații de succes au originea în perspectivele și contribuțiile lor”. 

Generațiile de astăzi vor fi cu adevărat implicate în evoluția sistemului de sănătate, mai crede fondatoarea BIOdyssey: „Studenții de astăzi au crescut deja într-o eră digitală, fiind familiari cu tehnologiile digitale în aproape toate aspectele vieții lor. Acest lucru facilitează asimilarea informațiilor despre tehnologiile digitale în domeniul sănătății. Personal cred că aceste generații vor fi cu adevărat implicate în digitalizarea sistemului de sănătate.” 

Citiți și: Un hub de inovație încurajează medicii și tinerii să creeze startupuri 

După ce au fost expuși la metodologia de inovare pe care Elena Ovreiu a predat-o, participanții au început să propună idei pentru eficientizarea și automatizarea diferitelor procese medicale, atât în medicina generală, cât și în cea dentară. 

„O surpriză plăcută a venit din partea studenților la asistență medicală, mulți dintre ei având deja ani buni de experiență în domeniu”, spune fondatoarea conferinței SSIMA: „În cazul lor, experiența acumulată în spital a fost evidentă, iar stimularea lor să gândească «în afara cutiei» i-a determinat să vină cu idei din care pot izvorî soluții inovatoare.” 

Am vrut să aflu de la interlocutoarea mea și ce impresie i-au creat studenții, viitori medici, „crescuți cu smartphone-ul” în mână, folosind zilnic aplicații digitale. 

„Acești viitori medici sunt parte a unei generații care nu doar că este interesată de tehnologie, ci este deja familiarizată cu tehnologia digitală. Crescuți cu smartphone-ul, folosind zilnic aplicații digitale care la cursuri și luându-și notițe pe tablete în loc de caiete în timpul cursurilor, acești studenți nu vor reveni la metodele tradiționale de documentare atunci când vor deveni medici. 

Ei au înțeles că digitalizarea și tehnologia aduc cu sine automatizare, eficientizare și, în cele din urmă, simplificarea muncii lor. Acești viitori medici caută soluții prin care să integreze astfel de tehnologii în practica lor, privind tehnologia ca pe un instrument ce le poate ușura și îmbunătăți activitatea medicală.” 

Provocări multiple

Totuși, Elena Ovreiu a întâmpinat și câteva provocări în timpul lunilor în care a predat în cadrul acestui program educaţional nou – SmartMed. „Cea mai mare provocare a fost să duc conceptul de design thinking de la Stanford și inovația în HealthTech în Oltenia. Universitatea «Titu Maiorescu» are și o facultate de asistență medicală cu o sucursala la Târgu Jiu. De obicei, la această facultate studenții sunt asistenți medicali cu mulți ani de experiență.” 

La Târgu-Jiu au participat la cursul Elenei Ovreiu asistente medicale din toata zona Olteniei, din spitale mai mici sau mai mari. 

Totuși, spune ea, „Este foarte greu să vorbești despre tehnologii medicale sofisticate, despre inteligență artificială sau despre procesul de inovare în sănătate digitală unor persoane care se confruntă cu probleme existențiale, cum ar fi: lipsa de personal medical, infrastructură precară, sisteme informatice care abia funcționează și care se defecteaza frecvent.”

Dar ceea ce au înțeles cursanții, completează Elena Ovreiu, este că inovarea nu înseamnă doar să construiești o tehnologie complicată, cum ar fi inima artificială sau un robot de chirurgie: „inovarea înseamnă și să reorganizezi sau îmbunătățești anumite procese clinice sau activitățile personalului de asistență medicală într-un mod mai eficient, ceea ce nu presupune investiții financiare. Iar design thinking poate fi aplicat inclusiv la astfel de procese.” 

Contribuțiile medicilor  

În încheiere, fondatoarea conferinței SSIMA a spus că dacă se va mai ivi o astfel de ocazie, i-ar plăcea să mai predea cursuri viitorilor medici. „Mi-ar plăcea să predau inovație și design thinking în sănătate nu doar viitorilor medici, ci și medicilor actuali. Multe dintre inovațiile din domeniul sănătății, de-a lungul istoriei, au avut la bază contribuțiile medicilor. Aceștia sunt cei care se confruntă cu provocări și nevoi care pot deveni surse de inovație.” Cu toate acestea, adesea, în rutina zilnică a medicilor, când repetă același proces de zeci de ori sau chiar sute de ori, întrebarea despre cum se poate îmbunătăți devine mai puțin vizibilă, afirmă lectorul Elena Ovreiu. 

De aceea, ea consideră că medicii ar trebui să fie încurajați să gândească creativ, să participe la sesiuni de brainstorming împreună cu experți în tehnologie și business:

„Cred că organizarea unor astfel de cursuri în cât mai multe spitale ar conduce la o dezvoltare semnificativă a ecosistemului de inovare în HealthTech din România. Medicii nu ar trebui doar să fie utilizatori ai inovației, ci și creatori ai acesteia.”