Unul dintre aceștia este prezenţa unor modificări genetice specifice în celulele canceroase.

Ce teste de sânge ajută în depistarea melanomului?

În stadiul actual al cunoștinţelor, nu există un test de sânge specific care să detecteze melanomul uman (parametru de screening). Cel mai bine studiat biomarker prognostic al melanomului este în prezent proteina S100B.

În 1995, a fost publicat un prim studiu care a evaluat semnificaţia clinică a nivelului seric al S100B. Creșterea S100B a fost asociată cu progresia bolii, iar o scădere a indicat răspunsul la tratament. În prezent, ghidurile elveţiene și germane recomandă determinarea S100B în serul pacienţilor cu melanom mai grosier (>1 mm).

Ce ne puteţi spune despre lactat dehidrogenază?

Lactat dehidrogenaza (LDH) ar putea servi ca factor de prognostic în melanomul malign în stadiu tardiv. Niveluri crescute de LDH au fost detectate în serul pacienţilor cu melanom.

Pacienţii cu niveluri anormale de LDH au o supravieţuire semnificativ diminuată, însă există și dovezi că LDH are niveluri ridicate în boala avansată, predominant în cazurile cu metastaze hepatice.

Datorită semnificaţiei sale prognostice ridicate, împreună cu metodologia de detectare ușor de distribuit la scară largă, LDH serică este singurul marker molecular seric al melanomului uman care a fost inclus în sistemul de stadializare al Comitetului Unit American pentru Cancer (American Joint Committee on Cancer – AJCC).

Îmbunătăţirea ratei de supravieţuire

Care sunt cele mai noi terapii folosite în tratarea melanomului?

În prezent, cercetătorii se concentrează pe dezvoltarea unor strategii de tratament care să vizeze direct mutaţiile specifice ale melanomului sau pe terapii care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a ataca mai eficient celulele din melanom. Atât terapia ţintită, cât și imunoterapia pot fi utilizate ca monoterapie sau în combinaţie.

În ultimul deceniu, aceste abordări terapeutice au dus la îmbunătăţiri considerabile ale ratelor de supravieţuire pentru pacienţii cu melanom avansat. Mai mult, vaccinurile peptidice împotriva melanomului sunt evaluate în prezent în cadrul unor studii clinice pentru pacienţii cu melanom localizat și avansat, dar această strategie este
considerată încă experimentală.

Care sunt tratamentele pentru fiecare stadiu al melanomului?

Recomandările de tratament pentru melanom depind de mai mulţi factori, inclusiv de grosimea melanomului primar, dacă acel cancer s-a răspândit, de prezenţa unor modificări genetice specifice în celulele melanomului, de rata de creștere a melanomului și de starea pacientului.

Stadiul 0 este aproape întotdeauna tratat doar prin intervenţie chirurgicală. Stadiul I este, de regulă, tratat prin îndepărtarea chirurgicală a tumorii și a unei părţi din ţesutul sănătos din jurul ei. În stadiul II, pe lângă intervenţia chirurgicală, se poate face cartografierea ganglionilor limfatici și biopsia ganglionului.

La unele persoane se poate recomanda și un tratament cu interferon. Referitor la stadiul III, dacă melanomul în acest caz poate fi îndepărtat prin intervenţie chirurgicală, atunci aceasta va fi prima opţiune de tratament. Ganglionii limfatici vor fi verificaţi dacă sunt benigni sau maligni și apoi îndepărtaţi.

După operaţie, se poate recomanda un tratament cu imunoterapie sau terapie ţintită pentru a ajuta la prevenirea reapariţiei cancerului. Melanomul în stadiul III și melanomul în stadiul IV sunt adesea tratate în același mod, cu imunoterapie și terapie ţintită sau, în cazuri rare, cu chimioterapie.

Pot fi recomandate, de asemenea, tratamente paliative sau de susţinere, menite să amelioreze simptomele, cum ar fi intervenţia chirurgicală sau radioterapia pentru a trata ganglionii limfatici afectaţi și tumorile mai mici care s-au răspândit în altă parte a corpului. Planul de tratament va depinde, de asemenea, de o serie de factori.

Celulele canceroase pot avea mutaţii genetice

Cum ajută biopsia lichidă în depistarea unor biomarkeri ai melanomului?

Biopsia lichidă poate fi utilizată pentru a detecta fragmente de ADN de melanom, așa-numitul ADN tumoral circulant. Biopsia lichidă a melanomului le este recomandată pacienţilor cu boală avansată (stadiul IV) pentru a determina dacă celulele de melanom sunt purtătoare de anumite mutaţii în gena BRAF, în special o mutaţie BRAF V600E sau BRAF V600K.

Biopsia lichidă a melanomului poate fi recomandată, de asemenea, pentru monitorizarea răspunsului pacienţilor la tratament și pentru recidivă, atunci când aceștia sunt purtători ai unei mutaţii în gena BRAF. Din păcate, biopsia lichidă nu este utilizată pentru a diagnostica melanomul în stadiu incipient.

În prezent, care este rata de supravieţuire la cinci ani a pacienţilor cu melanom?

În stadiile foarte incipiente ale melanomului, rata de supravieţuire este de 99%. Ea scade la 63% atunci când boala ajunge la ganglionii limfatici și la 27%, atunci când melanomul face metastaze la organe îndepărtate, cum ar fi plămânii, ficatul etc.

Etapele diagnosticului în melanom

Stadializarea este un mod de a descrie unde este localizat melanomul, dacă sau unde s-a răspândit și dacă afectează alte părţi ale corpului. Melanomul poate fi clasificat astfel, după cum explică dr. Christiane Thallinger:

Stadiul 0: Melanomul care este localizat în stratul cel mai superficial al pielii și nu a avansat mai adânc. Este foarte puţin probabil ca acest stadiu al melanomului să se răspândească în alte părţi ale corpului.

Stadiul I: Acest melanom este și el localizat, dar invaziv, ceea ce înseamnă că a pătruns în stratul superior al pielii. Stadiul I este împărţit în două subgrupe, IA și IB, în funcţie de grosimea melanomului și dacă un anatomo­patolog vede, sau nu, ulceraţii la microscop.

Stadiul II: Melanomul în stadiul II este mai gros decât melanomul în stadiul I, extinzându-se prin epiderm și mai departe în derm, stratul interior dens al pielii. Acesta are un risc mai mare de a se răspândi.

Stadiul III: În acest stadiu al tumorii, celulele de melanom s-au răspândit în vasele limfatice locale și/sau în ganglionii limfatici, indiferent de grosimea tumorii. Pentru a determina dacă boala s-a răspândit la ganglionii limfatici trebuie efectuată o biopsie a ganglionului limfatic santinelă.

Stadiul IV: Acest stadiu descrie melanomul care s-a răspândit prin fluxul sanguin în alte părţi ale corpului, cum ar fi locuri îndepărtate pe piele sau ţesuturi moi, ganglioni limfatici îndepărtaţi sau alte organe precum plămânii, ficatul, creierul, oasele sau tractul gastrointestinal.

Citiți și: Prof. dr. Veronica Popescu: „Imagistica prin rezonanţă magnetică și radiologia m-au captivat de la început”