Newsflash
Interviuri

Dr. Adrian Nicolescu: „În medicină nu există grabă”

de Florentina Ionescu - iul. 16 2021
Dr. Adrian Nicolescu: „În medicină nu există grabă”

Performanţa aparatului și cea a medicului reprezintă combinaţia optimă în imagistică, spune dr. Adrian Nicolescu. Ele sunt, desigur, strâns legate, însă pentru stabilirea unui diagnostic corect este important și nivelul de cunoștinţe al medicului.

IMG_7023

Adrian Nicolescu este medic specialist Medicină Internă cu competenţe în ecografie generală. Din aprilie 2021 este medic specialist Medicină Internă. Are o experienţă de peste 15 ani în ecografie. A efectuat aproximativ 1.500 de manevre intervenţionale, în special de sân și de tiroidă. Printre ariile sale de interes se numără și ecografia cu substanţă de contrast, patologia tumorală de sân, patologia tumorală de tiroidă etc.

Care este cel mai dificil caz pe care l-aţi tratat?

Nu pot spune că am avut un caz [clasificat drept] „cel mai dificil”, pentru că există particularităţi, în sensul că tumorile mari sunt mai ușor de biopsiat. Nu e mai ușor! De obicei, tumorile mari sunt bine vascularizate și există risc de hemoragie. Tumorile mici sunt mai dificil de puncţionat. Depinde foarte mult de poziţia fiecărei formaţiuni și de raporturile pe care le are cu ce este în jur. În principiu, însă, cel mai greu este la formaţiunile care au adiacent vase de sânge, pentru că în ecografia intervenţională cel mai mare risc este acela de hemoragie.

Ce este mai important în ecografie: nivelul cunoștinţelor sau performanţa aparatului?

Amândouă sunt foarte importante. Sunt foarte strâns legate: poţi avea un aparat foarte performant, cu care poţi scoate o mulţime de detalii, dar dacă nu știi să le integrezi într-un context și să le interpretezi cum trebuie, poţi să dai rezultate eronate. Să supraevaluezi un caz sau, din contră, să treci cu vederea alte aspecte. La fel cum poţi să știi foarte multe detalii ecografice și pe care aparatul să nu te ajute să le scoţi. Dacă mă întrebaţi care este lucrul mai important, aș spune că nivelul de cunoștinţe, pentru că în momentul în care știi ce ai de cerut, poţi regla aparatul, poţi merge spre limitele lui maxime de performanţă.

Ce este mai greu de diagnosticat: patologia tumorală de sân sau cea de tiroidă?

E o întrebare bună. Cel mai greu de diagnosticat este cancerul de tiroidă, pentru că poate îmbrăca atât de multe forme încât poţi jura că este o formaţiune benignă și, în spate, să fie un cancer. La fel cum poţi jura că este un cancer și să nu fie deloc: să fie o formaţiune benignă. Cancerul de sân este un pic mai „sincer” din punct de vedere ecografic, îl poţi descoperi mai repede. Are niște caracteristici mult mai clare decât cancerul de tiroidă. 

Controalele de rutină, necesare

Care sunt provocările în domeniul dv. pentru stabilirea diagnosticului corect?

Provocările sunt, la toate ecografiile, de a vedea modificările cât mai devreme și de a vedea modificările tumorale. Aici este marele avantaj: când reușești să descoperi formaţiuni tumorale în așa fel încât să schimbi prognosticul pacientului. Una este să găsești tumori la un centimetru, alta este la patru centimetri. Se schimbă prognosticul și viaţa pacientului. Principalul challenge este să găsești aceste modificări cât mai incipient. Dar aici depinde foarte mult nu numai de performanţa ta, ca medic, ci și de corectitudinea pacientului: să vină la controale regulat, indiferent că face un control de rutină, o dată pe an, după vârsta de 40 de ani, sau că este în evidenţă cu o boală și merge la control o dată la șase luni sau la trei luni.

Când se utilizează ecografia cu substanţă de contrast?

Cu ajutorul ei se verifică în principal patologia tumorală, în special pe ficat și pe pancreas. Mai nou – și am fost unul dintre pionierii acestei proceduri – s-a început introducerea în diferite cavităţi, cum ar fi în vezică urinară sau în uter. În vezică urinară se face la copii, pentru depistarea refluxului vezico-ureteral, și este o variantă a cistografiei clasice cu substanţă iodată. Manevra se face la fel, însă spre deosebire de cistografia clasică, nu ai toxicitatea metodei, ecografia fiind o investigaţie ce nu aduce niciun disconfort organismului. Nu ai efectele adverse ale substanţei de contrast, care în cazul cistografiei este iodatul. În cazul ecografiei asistată de contrast, substanţa este total netoxică. E un amestec de apă cu gaz.

Are și limitări această procedură?

Sunt câteva limitări. Ele sunt date de dificultatea cu care este acceptată de lumea medicală. Durează mult până când o metodă este acceptată în medicină. Chiar dacă nu ai reacţii adverse, chiar dacă nu ai toxicitate, medicii sunt destul de reticenţi. A început, ușor-ușor, să fie depășită bariera aceasta. O altă dificultate este cea a costurilor, pentru că nu este o manevră care să fie decontată de Stat și substanţa de contrast e scumpă. Un flacon costă în jur de 350 de lei, dacă mai pui și manevra medicală, preţul ajunge la 700-750 de lei.

Dorinţa de perfecţionare, la rang înalt

Care sunt trăsăturile pe care trebuie să le aibă un bun medic cu competenţă în ecografie?

Cred că trebuie să ai răbdare. Să asculţi pacientul, pentru că mare parte din ce vrei și ce cauţi îţi spune, de fapt, pacientul. Îţi trebuie multă răbdare să faci o examinare de la A la Z, fără să sari etape, fără să te grăbești. În medicină nu există grabă. Trebuie să faci ce se impune, indiferent de cât de în urmă ești cu timpul. Trebuie să ai dorinţa permanentă de a te perfecţiona, pentru că dacă a evoluat tehnica, iar tu, medic, rămâi în urmă, nu este ok. Și în ultimul rând, cred că ar trebui să fii empatic cu pacientul. Să înţelegi că omul acela vine la tine cu o problemă. Tu trebuie să fii acolo pentru a o rezolva.

Cum vedeţi viitorul în ceea ce privește noile tehnologii și echipamente folosite în ecografie?

Am citit că se lucrează la scannere, [cercetătorii] au scos un scanner în care, practic, nu o să mai fie nevoie să pui sonda de ecograf pe pacient. O să fie ca în Star Trek, se scanează pacientul cu un aparat și vezi imaginile pe un ecran. Eu zic că în câţiva ani o să avem acest scanner. Mă aștept să apară substanţe de contrast mai stabile și mai bune, iar ecografia cu substanţă de contrast să fie acceptată mai mult de corpul medical.

Dacă aţi da timpul înapoi, aţi alege să vă specializaţi tot în ecografie?

Vă spun sincer, mie, în anii de rezidenţiat nu mi-a trecut nicio milisecundă prin cap că voi face ecografii. Cu siguranţă că, dacă nu l-aș fi întâlnit pe doctorul Adrian Pop, care mi-a arătat ce se poate face cu ecografia, câtă pasiune poţi să pui în domeniul acesta și cât de mult poţi să vezi de fapt pacientul, nu aș fi făcut ecografie. Faptul că l-am întâlnit pe doctorul Pop a fost momentul de răscruce în cariera mea medicală. Și da, cred că aș lua-o de la capăt fix în același mod.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe