Studiul publicat săptămâna trecută în JAMA Neurology reprezintă prima examinare reprezentativă la nivel naţional privind prevalenţa afectării cognitive efectuată în ultimii 20 de ani. Cu ajutorul cercetătorilor, s-a apreciat prevalenţa demenţei, afectarea cognitivă asociată vârstei, educaţiei, etnicităţii, genului și rasei.

        Conform studiului, afro-americanii au avut un risc mai mare de a dezvolta demenţă, în timp ce hispanicii au avut mai frecvent afectare cognitivă ușoară. Cei care aveau un grad de școlarizare mai precar – care nu ajunseseră la liceu – au fost mai predispuși să dezvolte ambele condiţii.

Diferenţe la nivel populaţional

        Cercetările privind demenţa au fost concentrate până în prezent asupra persoanelor cu un nivel educaţional superior. Însă studiul recent publicat include și grupuri de adulţi care au fost, de-a lungul timpului, excluse din studiile privind demenţa.

        Această categorie este de fapt la risc pentru dezvoltarea unei afectări cognitive din cauza inegalităţilor în comunitate, au comentat cercetătorii implicaţi în studiu.

        Studiul a analizat 3.500 de persoane de peste 65 de ani care s-au înrolat în Health and Retirement Study, un proiect de cercetare de lungă durată, desfășurat sub egida National Institute on Aging și a Social Security Administration. Cercetarea a inclus persoane selectate aleatoriu, care au completat chestionarul și au fost evaluate neurologic în perioada iunie 2016 - octombrie 2017. Dintre cei care s-au identificat ca afro-americani, 15% au fost testaţi pozitiv pentru demenţă, iar 22% au avut un declin cognitiv ușor, în timp ce dintre hispanici, doar 10% au avut demenţă, însă rata problemelor cognitive minore a fost mai mare – 28%. Dintre cei caucazieni, 9% au avut demenţă, iar 21% au avut afectare cognitivă ușoară.

Asocieri și intervenţii

      Reușita educaţională a fost considerată un factor protector pentru declinul cognitiv. Astfel, 9% dintre cei cu o diplomă de colegiu au fost testaţi pozitiv pentru demenţă, comparativ cu 13% dintre cei care nu au absolvit liceul. Dintre cei peste 65 de ani cu o diplomă de studii superioare, 21% au avut un declin cog­nitiv ușor, comparativ cu 30% dintre cei care nu au absolvit liceul.

        Nivelul demenţei și afectării cognitive a crescut cu vârsta. Doar 3% dintre cei cu vârsta între 65 și 69 de ani au fost testaţi pozitiv pentru demenţă, comparativ cu 35% dintre cei de peste 90 de ani.

        Persoanele cu afectare cognitivă ușoară se pot îngriji singure, dar cu un efort important, a declarat pentru CNN Laura Baker, profesor de gerontologie și geriatrie la Școala de Medicină a Universităţii Wake Forest în Winston-Salem, Carolina de Nord. Nu toţi cei cu afectare cognitivă ușoară ajung să dezvolte demenţă. Schimbările stilului de viaţă pot fi elementul-cheie în oprirea și chiar recuperarea declinului cognitiv. Astfel, intervenţiile personalizate privind alimentaţia, nivelul de activitate fizică, reducerea stresului și igiena somnului au avut efecte pozitive asupra memoriei și cogniţiei, efectele fiind mai pronunţate în rândul femeilor, arăta un studiu din 2019.