Newsflash
Dosar

Nestor Heck, Eminescu și fotografia medicală – partea a II-a

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - ian. 28 2022
Nestor Heck, Eminescu și fotografia medicală – partea a II-a

Artistul fotograf Nestor Heck (1840-1913), cunoscut sub apelativul „fotograful lui Eminescu”, a lăsat mai multe imagini care merită analizate.

Diverși scriitori au analizat imaginea „făcută la Iași (fostul atelier Heck), prin anii 1884-1885” (Ioan Scurtu, Portretele lui Eminescu, „Calendarul «Minervei» pe anul 1904”, Institutul de Arte Grafice și Editură „Minerva” Societate Anonimă, București, 1904, p. 90) și reprodusă pe copertele și în interiorul a numeroase volume: „Mihai Eminescu. Portret din 1884/1885, Iassy, Atel. Nestor Heck. Fotografie visit. Col. Marin Bucur” („Istoria literaturii române. III. Epoca marilor clasici”, Șerban Cioculescu – redactor responsabil, Ovidiu Papadima și Alexandru Piru – redactori responsabili adjuncţi, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1973, pp. 218, 984).

MIhai Eminescu fotografiat de Nestor Heck copy
MIhai Eminescu fotografiat de Nestor Heck

 

„A treia oară poetul s’a fotografiat prin anii 1884-1885 la fotograful Nestor Heck din Iași, mai mult fără voia sa, printr’o stratagemă a d-lui A.C. Cuza și alţi prieteni ai săi. Această fotografie ce ne-a procurat-o d-l G. Theodorescu Kirileanu se găsește în fruntea acestui volum” (Comitetul Comemorării – Galaţi, Omagiu lui Mihai Eminescu cu prilejul a 20 de ani de la moartea sa, Atelierele Grafice Socec & Co., Societatea Anonimă, București, 1909, p. 204).

„A treia fotografie. În costum alb, din nou la Iași. După o bere, pe terasă. Răvășit. După primele semne de boală. Bibliotecar, a doua oară, al vechii Universităţi. După zile și nopţi cu Ion Creangă. Distins, nu și destins” (Lucian Vasiliu, în volumul alcătuit de Constantin-Liviu Rusu și Olga Rusu, „Mihai Eminescu. O monografie în imagini”, Editura Junimea, Iași, 2000, p. 170).

Eminescu - colorizare de Florin Roștariu copy

George Călinescu vedea expresiile potenţiale ale durerii în fotografie, conferind imaginii o anumită interpretare, rescriind-o atunci când nota în „Eminescu bolnav/Iaşi 1884-1885”.

Poate existau elemente care să susţină asemenea interpretări, însă angajarea în acest tip complex de lectură a imaginii e bine să aibă în orizont ansamblul fotografiilor realizate de Nestor Heck, discursul propus de acesta și faptul că timpul ne distanţează de geneza fotografiilor și contribuie la modificarea percepţiilor noastre faţă de ele.

Le recomandăm să analizeze și forma colorizată a portretului lui Eminescu, realizată de Florin Roștariu, artist vizual ce redă multor personalităţi din trecut culorile epocii.

Heck și fotografia medicală

Frecvent întâlnim asocierea numelui lui Nestor Heck cu expresia „fotograful lui Eminescu” (incusiv semnatarul acestor rânduri a folosit-o!). Îl plasăm în această cutie în care se mai află etichetele „fotograful intelectualităţii ieșene, al «elitei românești»” și am mai putea găsi și altele… Dar de ce nu am propune și altă etichetă: „Nestor Heck – pionier al fotografiei medicale românești”?

Nestor Heck a realizat numeroase fotografii pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași. În urmă cu multă vreme am salvat de la casare câteva din aceste documente vizuale și, cam tot în acea perioadă, am avut șansa să achiziţionez de la un anticariat bucureștean o altă imagine marca Nestor Heck.

Toate acestea fac parte acum din „Fototeca medicinei românești”, un proiect pe care l-am iniţiat în urmă cu câţiva ani și în care mi-am propus să adun diverse tipuri de documente din trecutul medicinei românești.
Cele opt fotografii din arhiva personală cuprind patologii dermatologice complexe și un portret.

Nestor Heck a fost invitat de doctorul George Bogdan (1859-1930), șeful Clinicii Dermatologice, să transpună în imagini suferinţa unor bolnavi, spre a le putea folosi ca material didactic în prezentările sale. Intuiesc, până a putea demonstra, că Heck a colaborat cu profesorul George
Bogdan, doctor implicat în „Dosarul medical Eminescu” (așa cum l-am
numit în vremea când trăia dr. Constantin Teodorescu și lucram împreună la acest proiect).

Dr. George Bogdan copy
Dr. George Bogdan

 

Pacienţii ale căror imagini ne-au rămas aveau următoarele diagnostice: T.A., bărbat, 26 ani: lepră tuberculoasă (internat la 7 noiembrie 1897); V.P., bărbat, 24 ani: sifilis ereditar; C.L., bărbat, 40 ani: micoză fungoidă (trei incidenţe, 2 august 1897); bărbat, 18 ani: sifilidă ulcerată ereditară (Spitalul „Sf. Spiridon”) (foto) și femeie: moluscum fibros (2 august 1892, Ospiciul Galata).

Foto Heck dermato copy
Fotografie realizată pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași

Portretul menţionat este al profesorului Ludovic Russ senior, personalitate marcantă a medicinei românești, a cărui reputaţie depășise hotarele ţării. Mihai Eminescu a fost internat la finele anului 1884, pentru o fractură a oaselor gambei, în clinica pe care acesta o conducea. Ludovic Russ s-a fotografiat la Nestor Heck, în atelierul său din Strada Mare (Richard Constantinescu, „Fondatorul școlii ieșene de chirurgie”, în Viaţa medicală nr. 44, 1 noiembrie 2013).

Prof. Ludovic Russ senior fotografiat de Nestor Heck copy
Prof. Ludovic Russ senior fotografiat de Nestor Heck copy

 

Dincolo de scopul expozitiv și pedagogic al fotografiilor realizate în Clinica Dermatologică, de puterea lor de a crea empatie, putem identifica legătura dintre compoziţia acestor imagini și portretele de studio. Cu excepţia femeii de la Ospiciul Galata, fotografiile prezintă nu anonimi, ci bolnavi, cu vârsta, ocupaţia, localitatea de domiciliu, data la care au fost internaţi și, într-un singur caz, detalii despre evoluţia bolii, către exitus.

După lectura acestor crude, dar și melancolice fotografii medicale realizate de Nestor Heck în spitalele ieșene, se pot deschide câteva direcţii de analiză: relaţia dintre fotografie și medicină în cultura românească la finele secolului al XIX-lea; explorarea modurilor în care fotografii au conceptualizat corpul uman, atât din punct de vedere fizic, dar și social; fotografiile medicale – materiale educaţionale/clinice sau portrete sensibile ale bolii/documente ale spiritului; integrarea istoriei fotografiei medicale în istoria fotografiei românești; expunerea prelungită a publicului la fotografii ilustrând suferinţa are efect cathartic sau dăunător?

Eminescu by Heck

Celor interesaţi să viziteze Iașiul le sunt recomandate diverse muzee și, dintre ele, cu precădere Muzeul „Mihai Eminescu”.

Site-urile agenţiilor locale de turism îi invită la vizionarea „Colecţiei de fotografii, în original sau în fotocopie, toate fotografiile reprezentative pentru viaţa și activitatea lui Eminescu.

Piesele importante sunt: M. Eminescu, foto: Nestor Heck, 1884, Iași”; iar pentru turiștii străini: „Most treasured are: M. Eminescu photo, by Nestor Heck, 1884, Iași”.

George Filip, editorul „Almanachului Tipografic 1898”, publica adresele tipografilor, litografilor, librarilor, legătorilor de cărţi, fotografilor și jurnalelor de provincie. Nestor Heck, din str. Golia nr. 83, era primul în lista celor șase fotografi ai Iașiului (Bucuresci, Tipografia L’Indépendance Roumaine, 1898, p. 171). Și în anii ce au urmat, atelierul lui Nestor Heck a fost prezent în paginile almanahului publicat de tipograful George Filip, șeful atelierelor L’Indépendance Roumaine.

A fost distins cu menţiunea de onoare pentru cele 50 de fotografii cu care a participat la Expoziţia Universală de la Paris (Dr. Cornelius Diaconovich, „Romänische Revue. Politisch-litterarische Monatsschrift”, V. Jahrgang, Wien, Selbstverlag des Herausgebers, 1889, p. 593; „1889. Exposition Universelle. La Roumanie. Avant-pendant-après”, par Le Prince Georges Bibesco, Imprimerie Typographique J. Kuglemann, 1890, pp. 181, 395).

Cum a rămas lefter Heck

Se vorbea în târg că este un om avut. Asta au știut și cei care l-au pungășit într-o zi, întâmplare ce a ajuns și în presa centrală: „Un furtŭ din cele mai îndrăsneţe s’a comisŭ în incinta menageriei sosită de curênd la Iași, și în dauna onor. concetăţean d. Nestor Heck, care spre nefericirea sa, se duse se visiteḑe acea menagerie. Pe când se afla în localŭ întêiŭ, unde curiositatea atrase o mulţime de lume, în apropiare de cușcele fearelorŭ selbatice, i se sustrage din buzunarul de dedesubt al jachetei, fără ca d-sa să simţă, un portofoliŭ în care pe lângă multe alte hârtii de valóre, avea și o respectabilă sumă de bani: cinci sute franci în hârtie monedă. D. Heck se repede în drépta în stânga, privesce pe fie-care în faciă sperândŭ a găsi o figură suspectă, se adreseaḑă la d. sub-comisarŭ care strânge din umeri și părea cam indiferent, dér până în cele din urmă ese din menagerie fără portofoliŭ, fără bani, și aprópe fără nici o speranţă de a reintra în posesiunea obiectelor ce i s’aŭ furat” (Telegraphulŭ, an. XI, nr. 2822, sâmbătă, 3 octombrie 1881 – „Sciri din Ţéră”, p. 2).

Citiți și: Nestor Heck, Eminescu și fotografia medicală – partea I

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe