Multe cupluri din Grecia și din România au devenit părinţi datorită tratamentelor și intervenţiilor efectuate de urologul Konstantinos Vakalidis, medic cu studii efectuate în România, ţară despre care spune că l-a primit cu braţele deschise.
Carte de vizită:
Konstantinos Vakalidis este medic specialist Urologie-Andrologie, doctor în știinţe medicale, membru al Societăţii Europene a Urologilor, al Societăţii Americane de Urologie și al Societăţii eleno-germane de Urologie. A efectuat până în prezent peste 5.000 de intervenţii chirurgicale și este specializat în Infertilitate masculină.
Prelevarea spermatozoizilor prin intervenţia micro-TESE ajută inclusive pacienţii diagnosticaţi cu azoospermie, încadraţi în trecut drept incapabili de a concepe copii biologici.
Faţă de România, în Grecia se acordă mai mare atenţie – și de sistem, și de oameni – screeningului anual.
Cum v-aţi ales specializarea, ce v-a atras la Urologie?
Am știut încă din timpul facultăţii că îmi doresc să devin medic urolog. Recunosc că la început am luat în considerare și alte specialităţi medicale, dar Urologia mi s-a părut un domeniu nu doar interesant, dar și potrivit pentru mine. Cred că fiecare medic este înzestrat cu anumite calităţi și abilităţi pe care trebuie să le utilizeze cât mai bine în sprijinul și în ajutorul pacienţilor săi.
Aveţi naţionalitate greacă, dar sunteţi născut în Germania. Cum aţi ajuns să profesaţi în România?
Povestea mea cu România începe cu ceva vreme în urmă, când am studiat la Facultatea de Medicină și Farmacie, perioadă de care mă leagă multe amintiri frumoase. După ce am învăţat bine și limba română, mi-am dorit să continui legătura cu România, o ţară care m-a primit cu braţele deschise, cu un popor de oameni generoși și calzi. Așa că mi-am stabilit un program de consultaţii și operaţii, împărţindu-mă între Grecia și România.
Unde profesaţi acum?
În momentul de faţă efectuez operaţii (inclusiv cu robotul da Vinci) și consultaţii în cadrul Spitalului St. Luke’s din Salonic, Grecia, unul dintre cele mai mari spitale private din Grecia, iar în România, pacienţii mă pot găsi la Monza Metropolitan Hospital.
Ce vi se pare aparte la medicina practicată în România?
Sincer, nu consider nimic diferit. Medicina este aceeași pretutindeni, oriunde ne-am afla. Iar oamenii au aceeași anatomie, aceleași patologii. Poate diferit să fie modul în care funcţionează sistemul medical sau modul în care pacienţii abordează aspectul de prevenţie al medicinei. În Grecia, dacă ar fi să menţionez un plus, este că se acordă mai mare atenţie – și de sistem, și de oameni – screeningului anual, atât pe parte de medicină generală, cât și ginecologie, urologie etc.
Care sunt patologiile cu care vă confruntaţi cel mai des?
Deoarece sunt nu doar urolog, ci și chirurg și androlog, întâlnesc frecvent în practica medicală litiaze, patologii oncologice ale aparatului urinar, care necesită intervenţie chirugicală. Pe partea de infertilitate masculină, am mulţi pacienţi care se confruntă cu varicocel sau cu diverse probleme de sănătate, care conduc la o calitate mai scăzută a spermei, respectiv la o fertilitate redusă.
Care sunt situaţiile în care medicul de familie ar trebui să recomande consult urologic?
Sunt importante atât istoricul medical al pacientului, cât și simptomele pe care acesta le prezintă. Din punctul meu de vedere, sunt următoarele simptome care nu trebuie neglijate: urinare frecventă/dureroasă, culoare modificată a urinei, pierdere involuntară de urină, durere la contactul sexual sau ejaculare dureroasă/dificilă (în cazul bărbaţilor), noduli/inflamaţii/eczeme în zona aparatului urinar (testicule, penis). Nu trebuie neglijate nici ecografiile sau alte investigaţii imagistice/urodinamice care indică modificări la nivelul aparatului urinar.
Povestiţi-ne un caz care v-a impresionat.
Cel mai mult mă impresionează cazurile medicale care au un final frumos. Din fericire, am avut parte de multe astfel de cazuri în cariera mea profesională, mai ales pe partea de infertilitate, unde numeroase cupluri au reușit să devină părinţi. Am mai avut și pacienţi care primiseră prognosticuri foarte proaste, cu o rată de supravieţuire aproape inexistentă, și pe care am reușit să îi salvez. Nu pot spune un caz exact care m-a impresionat pentru că, sincer să vă spun, toţi pacienţii contează pentru mine la fel de mult.
Ce progrese s-au făcut în specialitatea dv. în ultimii ani, despre care credeţi că este bine să afle și colegii din alte specialităţi?
Aici voi menţiona chirurgia laparoscopică și robotică. Consider că acestea reprezintă soluţii mai curate, mai rapide, cu mai puţine complicaţii asociate. Aș putea numi prelevarea spermatozoizilor din testicul cu ajutorul intervenţiei micro-TESE, care presupune disecţia testiculelor și identificarea spermatozoizilor viabili cu ajutorul unui microscop de mare putere, spermatozoizi care pot fi folosiţi ulterior pentru tehnici de reproducere asistată.
Această metodă, la care apelez frecvent în cazurile de infertilitate masculină, ajută inclusiv pacienţii diagnosticaţi cu azoospermie, încadraţi în trecut drept incapabili de a concepe copii biologici. De asemenea, mai trebuie subliniată și valoarea pe care o are pentru rezolvarea cazului medical prostatectomia radicală cu robotul da Vinci, ce implică un nivel redus de hemoragie, durere și complicaţii, o durată mai mică de spitalizare, respectiv convalescenţă, mai puţine cicatrici, precum și risc redus ca pacientul să sufere de disfuncţie erectilă sau incontinenţă urinară postoperator.
La 4 februarie a fost Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer urogenital, care sunt factorii de risc?
Cancerul de prostată apare mai des în cazul bărbaţilor vârstnici, precum și la cei care au un istoric familial în acest sens. În cazul cancerului de vezică urinară, fumătorii se confruntă cu un risc de trei ori mai mare de a dezvolta această formă de cancer, precum și persoanele cu vârsta mai mare de 55 de ani și bărbaţii. Nu trebuie neglijat nici impactul substanţelor chimice nocive la locul de muncă sau acasă, chimioterapia anterioară, inflamaţia cronică a vezicii urinare, istoricul familial.
Nu în ultimul rând, pentru cancerul renal, fumatul, obezitatea, hipertensiunea, dializa pe termen lung și istoricul familial pot influenţa semnificativ apariţia bolii. Indiferent de forma de cancer, eu consider și recomand pacienţilor mei un stil de viaţă sănătos și echilibrat, care să includă alimentaţie corectă și mișcare. Este necesară, de asemenea, evitarea abuzului de alcool sau de tutun, dar și a exceselor, aici putând include și stresul, care nu este deloc de neglijat în zilele noastre.
Ce analize de screening se recomandă în Urologie?
Recomand pacienţilor mei să efectueze anual, chiar dacă nu prezintă niciun simptom, un sumar de urină și eventual urocultură dacă este prezentă o infecţie, dar și analize generale de sânge (care să includă uree și creatinină), precum și PSA (antigen specific prostatic) pentru bărbaţi. De asemenea, este esenţial ca, anual, pacienţii să beneficieze și de o ecografie abdominală generală, care să includă și aparatul urinar. Este întotdeauna mai bine și mai ușor să previi o boală decât să tratezi, după cum spunea celebrul Hipocrate!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe