Newsflash
Interviuri

CHIRURGIA CARDIACĂ, o specialitate costisitoare

de Demostene ŞOFRON - nov. 15 2019
CHIRURGIA CARDIACĂ, o specialitate costisitoare

La Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca au fost efectuate, în decurs de un an, cele mai multe intervenţii chirurgicale cardiace din România, spune conf. dr. Adrian Molnar.

Despre acest aspect, dar și despre situaţia actuală a chirurgiei cardiace, am vorbit într-un interviu pentru „Viaţa medicală.”

VM 46, p.15 -1Între preocupările conf. dr. Adrian Molnar se numără chirurgia cardiacă, coronariană și valvulară, fibrilaţia atrială și revascularizarea miocardică cu laser. Ele au stat la baza afilierii în diferite organisme naţionale și internaţionale, precum Societatea Română de Angiologie și Chirurgie Vasculară, Societatea Română de Cardiologie, European Society of Vascular Surgery. A făcut stagii de specializare în centre internaţionale de referinţă – Providence Hospital (Statele Unite), Glenfield Hospital (Leicester), Clinica San Guadenzio (Novara), St. Antonius Hospital Nieuwegein (Olanda) – și în clinicile universitare din Louvain și Munchen.

Cum resimţiţi cei 30 de ani de la înfiinţarea institutului?
Pentru noi, acești aproape 30 de ani au fost intenși și nu exagerez cu nimic. Am început chirurgia cardiacă în Cluj-Napoca în 1991, când abia se terminase construcţia clădirii în care funcţionăm astăzi și care, la origini, trebuia să fie un bloc de nefamiliști. Pacienţi erau, dar lipsea echipa medicală. Am efectuat primele intervenţii în aprilie 1991 – operaţii vasculare, urgenţe mai mult, după care au început să vină și cazurile mai grele. Din noiembrie 1991 am început însă să funcţionăm la parametri normali, având zilnic intervenţii chirurgicale pe cord deschis.
Cum stau lucrurile astăzi?
Am ajuns să bifăm primul an în care am depășit 850 de intervenţii chirurgicale pe cord, la adulţi și copii. A fost un efort din partea întregii echipe de chirurgi care s-au perindat prin clinică. Numărul de intervenţii și complexitatea lor au crescut din ce în ce mai mult, așa că putem spune că astăzi suntem clinica de chirurgie cardiacă din România cu cel mai mare număr de intervenţii efectuate într-un an. Este un subiect nu numai de mândrie, ci și de mulţumire pentru noi.
Care sunt cele mai frecvente cazuri tratate?
Intervenţiile de înlocuire valvulară sau cele vasculare pe valvele cordului sunt cele mai multe. Au fost ani în care preponderente au fost intervenţiile chirurgicale reconstructive pe valvele cardiace, apoi cele pe coronare. Raportul a ajuns să se inverseze, cardiologii efectuând din ce în ce mai multe intervenţii mai puţin invazive, respectiv montarea de stenturi pe coronare. S-a ajuns însă din nou ca valvele să domine intervenţiile chirurgicale pe cord deschis.
Mai corespunde actuala clădire cerinţelor?
Proiectul clădirii datează din 1985. Cazurile vin din toată ţara, am avut și pacienţi de peste hotare. Avem mare nevoie de un alt spaţiu, la nivelul clinicilor de profil de peste hotare. Pentru chirurgie, numărul de paturi (60) este la limită. Sălile de operaţii sunt relativ mici. Dorim să avem un spaţiu în care să organizăm o sală hibridă, care este standardul actual în cardiologie intervenţională și în chirurgia cardiacă, o sală în care să se poată efectua operaţii complexe și simultane.

DE LA TEORIE LA PRACTICĂ, ÎN CHIRURGIE

Ce ne puteţi spune despre cea de-a treia ediţie a Congresului „Progrese în cardiologie și chirurgie cardiovasculară”?
Anul acesta am ţinut să organizez congresul pentru a aduce din străinătate cele mai noi tendinţe în domeniul nostru intervenţional. La ora actuală, în chirurgia cardiacă, tendinţele tind spre chirurgia minim invazivă. Înlocuirea valvelor aortice și mitrale prin puncţie transfemurală este cea mai recentă realizare în ceea ce privește tehnologia modernă și chirurgia minim invazivă.
Se practică acestea și în institut?
Ambele intervenţii au fost introduse în clinica noastră. Înlocuirile de valvă aortică prin puncţie transfemurală sunt deja în cel deal treilea an. Figurăm și în Programul naţional de profil, efectuând aproximativ 100 de intervenţii. Suntem a doua clinică din România ca număr de proceduri, după Spitalul Clinic Fundeni din București. În ceea ce privește chirurgia minim invazivă, suntem primul centru public de chirurgie cardiacă ce a introdus această tehnică operatorie în arsenalul intervenţional. Sunt proceduri complexe, consumatoare de timp. Una este să lucrezi pe o incizie de 30 de centimetri și altceva pe una de 5 centimetri. Am ţinut să le introducem pentru că reprezintă viitorul în chirurgia cardiacă.
Care sunt avantajele acestor proceduri?
Durata medie de spitalizare este mai mică decât la operaţiile clasice, complicaţiile sunt și ele în scădere, reinserţia socială a pacientului se îmbunătăţește progresiv. Sunt intervenţii recomandate la vârste tinere sau la persoane mai în vârstă care suportă mai greu o sternotomie mediană. Dorinţa noastră este ca, anul următor, operaţiile pe cale minim invazivă să reprezinte 40-50% din totalul celor pe care le efectuăm. În general, în clinicile de chirurgie cardiacă din Europa și Statele Unite, aceste operaţii au devenit rutină.
De ce se vorbește mai mult despre cancer decât despre bolile cardiovasculare, a căror incidenţă e în creștere?
Tumorile au un cu totul alt impact emoţional. Cu bolile cardiace lumea este obișnuită. Infarctul miocardic este o afecţiune care, cu ani în urmă, era mortală în 80% dintre cazuri. Astăzi e o urgenţă rezolvabilă, dar numai dacă pacientul ajunge în clinică la timp. Mortalitatea prin infarct miocardic acut a scăzut semnificativ după introducerea Programelor naţionale de infarct miocardic. Celelalte boli care au dominat patologia cardiovasculară din România sunt, practic, rezolvate prin măsuri de prevenţie. Bolile de inimă nu mai sunt o sperietoare pentru oameni. Sunt curabile, dacă pacientul se prezintă la primele semne, dacă urmează tratamentul recomandat, dacă își face intervenţia chirurgicală la timp, nu după amânări succesive. Mulţi pacienţi amână operaţia de frică, dar aceasta trebuie să dispară. După patru sau cinci ani de evoluţie a bolii, rezultatele sunt mult mai puţin favorabile.

DIN INIMĂ, PENTRU INIMĂ

Ce sentimente vă încearcă atunci când aveţi o inimă în mână?
La început ai o senzaţie stranie. Ai în mână inima pacientului, o ţii, o tai, schimbi o valvă, o pui la loc. Cel mai spectaculos moment este nu când lucrezi pe inimă și o oprești, ci momentul în care ea bate din nou, după ce a stat oprită. Dacă atunci când am început chirurgia cardiacă se vorbea de o limită de oprire de 90 de minute, astăzi, datorită tehnologiilor moderne, vorbim de patru-șase ore. Sigur, sunt cazuri rare. Important este ca ea să funcţioneze ulterior în parametri normali.
Dintre studenţii pe care i-aţi coordonat, câţi au rămas în ţară sau alături de dv.?
Din păcate, puţini tineri care au lucrat sub îndrumarea mea și a colegilor mei au rămas în ţară. În clinică am reușit să reţin până acum șase, care s-au integrat rapid și sunt foarte eficienţi. Mulţi însă au preferat să plece peste hotare, în Franţa, Anglia, Germania, Italia. Cât privește România, este nevoie să se deschidă și alte centre de chirurgie cardiacă, cele existente fiind insuficiente. Numărul de pacienţi este mare și în creștere – deja un prim motiv de a înfiinţa și alte centre de profil. Astfel, tinerii care termină o specializare atât de lungă și de dificilă cum este chirurgia cardiovasculară ar putea să-și găsească un rost aici.
Sistemul îi ajută pe tineri?
Începe să-i ajute, dar tot rămâne tributar vechiului. Chirurgia cardiacă este foarte costisitoare. Este recompensată prin evoluţia bună a pacienţilor, prin vieţile salvate. Apoi, este scumpă și prin dotarea necesară, mai ales când se înfiinţează un spital nou, dar și prin intervenţiile chirurgicale propriu-zise. Sunt tot atâtea motive ca cei în drept să ţină cont de aceste lucruri, să asigure chirurgiei cardiace continuitatea și dezvoltarea care se impun.
Pe când un transplant de inimă la Cluj-Napoca?
Ar putea intra în discuţie după ce facem modificările necesare în secţii, pentru a îndeplini baremurile. Transplantul de inimă este o intervenţie spectaculoasă și este singura procedură neefectuată la noi în clinică. Pentru transplant nu e suficient să avem doar săli de operaţii. E nevoie de aparatură și de tehnică chirurgicală, de personal specializat în astfel de intervenţii. La centrul de la Târgu Mureș se efectuează transplanturi de cord. Anul trecut au efectuat patru sau cinci intervenţii, puţine totuși. Să nu uităm, e nevoie de donatori.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe