Art. 27 din Codul Muncii precizează că „(1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci”. Acest document este eliberat de profesioniștii în medicina muncii.

Dar ce se întâmplă dacă nesocotim dispoziţiile menţionate mai sus? Ei bine, nu ne expunem unei pedepse privative de libertate, ci contractul individual de muncă pe care îl încheiem cu angajatorul nostru va fi lovit de nulitate.

Practic, acest document îndeplinește o funcţie dublă: pe de o parte, dovedește că angajatul corespunde, cel puţin din punct de vedere medical, pentru profesia ori meseria pe care a ales-o; dintr-un alt punct de vedere, angajatul este și apărat de o eventuală „curiozitate” a angajatorului cu privire la dosarul său medical. Îmi întemeiez această opinie pe prevederile pe care le regăsim în art. 27 alin. (4) din actul normativ menţionat: „Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisă”.

Când e obligatoriu

Codul Muncii menţionează și situaţiile în care eliberarea unui certificat medical este obligatorie. Expunem aici cele șapte situaţii expres reglementate de lege:

a) în cazul în care angajatul își reia activitatea, după o întrerupere mai mare de șase luni, însă doar pentru acele domenii în care activitatea profesională presupune expunerea la factori nocivi; în celelalte situaţii, termenul este de un an;

b) în situaţia în care angajatul este fie detașat, fie trecut, în funcţie de caz, într-o altă activitate ori la un alt loc de muncă – doar dacă condiţiile de muncă sunt altele faţă de cele de dinainte;

c) la momentul la care își încep misiunea angajaţii ce au fost încadraţi cu un contract de muncă temporară;

d) în cazul practicanţilor, ucenicilor, studenţilor și elevilor care sunt instruiţi în vederea profesiilor ori meseriilor, dar și în cazul în care, pe parcurs, aceștia schimbă domeniul;

e) periodic, în situaţia în care angajatul își desfășoară activitatea într-un mediu în care se expune la factori nocivi profesionali;

f) periodic, în situaţia în care angajatul lucrează într-un mediu în care există un risc de transmitere a unor boli și, totodată, dacă angajatul lucrează în sectorul zootehnic, alimentar, la instalaţiile responsabile de aprovizionarea cu apă potabilă, în colectivităţi cu copii, în unităţi sanitare (cazul medicilor, spre exemplu);

g) periodic, în cazul angajaţilor care desfășoară activităţi în cadrul unităţilor fără factori de risc, prin examene medicale individualizate în funcţie de vârstă, sex, stare de sănătate.