Pandemia i-a făcut pe români mai conștienţi de importanţa unui sistem imunitar puternic. Astfel, 85% dintre consumatori au luat vitamine în perioada aprilie-mai, iar 79% au luat suplimente alimentare, arată un studiu iSense Solutions, realizat pe persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

În topul produselor preferate se numără Vitamina C (49%), Vitamina D (41%) și Magneziul (40%). Dacă vitamina C este luată în proporţii similare de bărbaţi și femei, cele din urmă iau în mai mare măsură decât bărbaţii atât vitamina D (46% femei vs. 36% bărbaţi), cât și magneziu (43% femei vs. 36% bărbaţi). În ceea ce privește suplimentele alimentare, cele mai populare sunt suplimentele pentru imunitate (42%) și cele pentru protecţia ficatului (21%).

Vitaminele și COVID-19

        „Vitaminele au avut și au un rol benefic atât în profilaxie, cât și în tratamentul COVID-19”, spune dr. Ruxandra Moroti, medic primar Boli Infecţioase de la Institutul „Matei Balș” din București. „Dacă ne gândim că receptorul vitaminei D3 este unul intranuclear, care determină, stimulat fiind, derepresarea unei gene producătoare de catelicidină, proteină ce face parte din HDP (host defense peptide), un antibiotic endogen secretat de celulele umane, atunci rolul său benefic este demonstrat”, explică medicul mecanismul de acţiune al substanţei. „Alte vitamine, cum ar fi vitamina C, au de asemenea un rol antioxidant dovedit; or, în procesele noastre de apărare contra unei infecţii se produce multă oxidare, care este de contracarat”, adaugă dr. Moroti.

Dintre alte substanţe utilizate în arsenalul de tratament al cazurilor de COVID-19 medicul infecţionist menţionează „vitaminele B1 și B6, ca adjuvant, pentru rolurile imuno-modulatoare. Vitaminele B2, B3, B5 pot avea, de asemenea, beneficii atât în boala acută, cât și în stare de sănătate, ca suplimente zilnice. Quercetina, un flavonoid derivat din plante, are roluri antiinflamatoare, antivirale, anticarcinogenice și psihostimulante. Melatonina, neurohormonul produs de noi ca răspuns la întuneric, are, pe lângă rolul bine-cunoscut în fiziologia somnului, proprietăţi antioxidante și antiinflamatorii. Ambele au roluri protectoare în infecţia cu SARS-CoV-2”.

Stresul și apetenţa pentru suplimente

        Apetenţa pentru vitamine și suplimente pare să fi fost alimentată și de nivelul de stres cauzat de pandemie. Vitaminele sunt percepute ca fiind în strânsă asociere cu nivelurile de energie și vitalitate simţite atât la nivel fizic, cât și la nivel psihic. Sunt asociate cu un „boost” de energie care îmbunătăţește performanţele, întărește sistemul imunitar și dau o stare de bine a organismului.

        În ceea ce privește suma alocată, românii cheltuie în medie 84 de lei pe lună pentru a achiziţiona vitamine și suplimente alimentare, suma fiind ceva mai mare în cazul femeilor. Majoritatea persoanelor cumpără vitamine și suplimente alimentare din farmacii (62%) și din magazine naturiste (31%), achiziţia făcându-se de obicei fără recomandare de la medic – 76% au cumpărat vitamine sau suplimente fără să aibă o prescripţie medicală în acest sens. Motivele indicate de consumatori ţin mai degrabă de prevenţie (37%) și menţinerea stării de bine (43%).

        Pe baza cercetărilor, există motive să sperăm că suplimente precum Vitamina C sau D, zincul sau melatonina ar putea lupta împotriva COVID-19. Este însă nevoie de studii suplimentare.