Pentru eficientizarea activităţilor de prevenire, tratament și recuperare medicală este necesară o monitorizare eficientă a evoluţiei stării de sănătate. Acest lucru s-ar putea face prin întreţinerea unui sistem operaţional de gestionare a datelor despre starea de sănătate a fiecărei persoane, sub formă analogică sau digitală. Din nefericire, dosarul electronic al pacientului nu este la un nivel de funcţionalitate eficient. Pacientul rămâne încă singurul gestionar al propriei stări de sănătate. 

Pacientul caută rezolvarea problemelor sale de sănătate prin sistemul de asigurări de sănătate sau prin efort financiar din resurse personale. În stomatologie, cea de-a doua variantă de accesare a unui serviciu medical este cvasigenerală. Pentru cumpărarea unui serviciu medical cu plata direct la furnizor, pacientul este selectiv și caută variante în funcţie de priorităţile proprii. Dar la o alegere iniţială se renunţă de multe ori ca urmare a gradului de satisfacţie și a schimbărilor în 
prioritatea criteriilor de selecţie.

„Medic de familie” în Stomatologie

Pacienţii circulă foarte frecvent de la un cabinet la altul, de la un medic la altul. În lipsa unui suport administrativ care poate limita această migrare permanentă, starea actuală se menţine și chiar se agravează. Existenţa unor medici stomatologi de familie poate să confere o stabilitate și o continuitate în îngrijirile medicale stomatologice. Un istoric al stării de sănătate poate fi gestionat astfel mai eficient în folosul pacientului. O continuitate a tratamentelor de lungă durată este astfel posibilă.

În practica curentă sunt foarte mulţi pacienţi care solicită succesiv îngrijiri medicale stomatologice la mai mulţi medici, chiar în cazul unei singure afecţiuni și al aceluiași tratament. Prin anamneză, pacientul oferă niște informaţii medicului în contextul procedurii de întocmire a acordului informat al pacientului. Dar informaţiile sunt uneori trunchiate, incomplete sau chiar denaturate. Sunt generate, astfel, multe neclarităţi, incertitudini și confuzii care, la rândul lor, alterează atmosfera de încredere dintre medic și pacient și compromit empatia. Cerinţa deontologică de păstrare a confidenţialităţii este interpretată tendenţios în unele cazuri, mai ales atunci când între medici acţionează factori emoţionali sau spiritul concurenţial specific pieţei libere de servicii medicale. Mai mult chiar, astfel de situaţii sunt adesea la baza declanșării unor proceduri juridice de natură conflictuală între pacient și medic.

Responsabilitate multiplicată

Pe același dinte se pot face tratamente succesive diferite de-a lungul unor perioade foarte lungi de timp, la intervale de luni, ani sau chiar zeci de ani. Rareori toate acestea sunt efectuate de același medic. În momentul în care un medic acceptă pacientul și începe o intervenţie într-un astfel de caz, preia în mare măsură răspunderea pentru ceea ce se va întâmpla cu acel dinte. În astfel de situaţii, pacienţii au tendinţa de a responsabiliza medicul care l-a tratat cel mai recent pentru toate efectele și consecinţele tratamentelor anterioare la nivelul acelui dinte sau chiar al dinţilor vecini. Vedem adesea astfel de cazuri.

Asemenea abordări și evoluţii sunt foarte frecvente și în cazul tratamentelor protetice sau al altor tratamente stomatologice. Tot mai numeroasele reabilitări protetice pe implanturi sunt o sursă considerabilă de astfel de situaţii. Concurenţa acerbă de pe piaţă și teama de a nu pierde pacientul atenuează considerabil vigilenţa. Examinarea minuţioasă a pacientului, anamneza completă și investigaţiile complementare sunt absolut necesare. Un tratament nou nu trebuie început până nu este finalizată această etapă preliminară și obligatorie.

Pacientul itinerant este o realitate incontestabilă. El reprezintă o categorie tot mai numeroasă și este de așteptat ca și problemele de genul celor descrise să fie tot mai frecvente. Întâlnim pacientul itinerant și în celelalte domenii medicale. Să nu confundăm consultaţiile interclinice sau apelarea la a doua opinie medicală cu 
practica itinerantă.