Nouă asociaţii de pacienţi și reprezentanţii Colegiului Medicilor din România (CMR) au încheiat un protocol de colaborare cu scopul de a consolida și îmbunătăţi relaţia dintre medic și pacient, de a susţine îmbunătăţirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor și consolidarea sistemului de sănătate în ansamblul său.

„Prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale. (...) Ne dorim ca tot ceea ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie luată prin dezbatere publică. (...) Al doilea obiectiv este legat de ghidurile de bună practică medicală. (...) În prezent, ghidurile sunt elaborate de Ministerul Sănătăţii cu avizul CMR. Și vrem să fim noi cei care le elaborăm”, a declarat
Daniel Coriu, președintele CMR, la ceremonia de semnare a protocolului.

Acesta a explicat că în toate ţările ghidurile sunt făcute de societăţile profesionale și actualizate ori de câte ori este nevoie, însă nu și în România: „Principala noastră problemă este ritmul în care acestea sunt actualizate și publicate în Monitorul Oficial. În Hematologie, de exemplu, ultimul ghid a fost publicat în 2010, ni s-a cerut refacerea lui în 2020, după zece ani, și a fost publicat în 2021, când deja nu mai era valabil”.

Diferenţa dintre viaţă și moarte

Importanţa actualizării ghidurilor a fost subliniată și de Radu Gănescu, președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, care a arătat că de acest lucru depinde și evoluţia stării de sănătate a bolnavilor: „Știm că medicina evoluează, știm că știinţa ne ajută din ce în ce mai mult să devenim din pacienţi oameni sănătoși, dar acest lucru nu se poate [realiza] decât dacă și reglementările ţin pasul cu știinţa. Din păcate, în România vorbim mereu de acces întârziat la tratamente inovative, la terapii genice sau la noile sisteme de monitorizare”. 

Potrivit lui Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, acest decalaj face diferenţa dintre viaţă și moarte.

„În România, problema ghidurilor e că ele trebuie publicate în Monitorul Oficial”, a punctat și Rozalina Lepădatu, președinta Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune.

Aceasta a explicat că, pe măsură ce se actualizează ghidurile internaţionale, în scurt timp, profesioniștii români le actualizează și pe cele disponibile în ţara noastră, dar faptul că ele trebuie publicate în Monitorul Oficial întârzie foarte mult procesul, iar când ajung să fie publicate, „în medicină s-au înregistrat deja schimbări majore”.