Păstrând tradiţia, Gala Medica, ediţia a doua, va fi găzduită pe 17 mai la Teatrul Odeon. Colegiul Medicilor din România perseverează astfel în încercarea de a încuraja şi susţine, în mod simbolic, oameni, acţiuni şi instituţii care aduc plusvaloare şi fac onoare domeniului medical. „Ne dorim să exprimăm printr-un gest public, pentru al doilea an consecutiv, susţinerea faţă de cei mai activi actori ai sistemului medical din România. În continuare, ne propunem să premiem oameni obişnuiţi, eroi anonimi ai cotidianului, care reuşesc să păstreze în mişcare un sistem medical presat de mari frământări şi lipsuri. Meritul lor cel mai mare este acela de a păstra normalitatea în condiţiile în care doar extraordinarul mai atrage atenţia. Acţiunile lor nu sunt neapărat spectaculoase, ci valoroase prin cumulare şi demne de recunoaştere. (...)

   Prin acest titlu anticipez finalul comentariilor asupra temei durere şi suferinţă. Final sugerat de cartea jurnalistului american Ethan Watters publicată de acesta recent (Free Press, 2010) cu titlul „Crazy Like Us: The Globalization of the American Psyche“, adică: „Nebuni ca noi. Globalizarea (sau, în varianta franceză, mondializarea, n. n.) psihismului american“. La care trebuie să adaug articolele din săptămânalul „Courrier International“ (nr. 2009, 4–10 martie 2010) preluate din publicaţii prestigioase şi apărute sub titlul tradus „O psihiatrie mondializată. Cum exportă Occidentul tulburările sale mentale“. Dar articolul cel mai extins aparţine lui Ethan Watters, publicat de acesta în „New Scientist“ – Londra. (...)

   Există şi vor exista mereu situaţii în care pacienţii sau familia lor doresc să aibă acces la dosarul medical. Aceasta se întâmplă, de regulă, când apare o nemulţumire faţă de prestaţia medicală, mai ales când survine un deces. Chiar dacă nu este vorba de nemulţumire, persoane sau familii doresc lămuriri despre felul cum a evoluat un anumit caz, pentru a-şi îndepărta anumite îndoieli. În aceste situaţii delicate, modul distant, inflexibil, rece, posibil de interpretat ca lipsă de omenie din partea medicului, pot „încinge“ şi mai mult spiritele. Şi, invers, medicul poate primi mulţumiri, cu toată durerea familiei, când aceasta apreciază că s-a făcut tot posibilul pentru salvarea bolnavului. Desigur, de multe ori nu există un paralelism între percepţia familiei şi realităţile medicale. (...)

    Beneficiind de poziţia ocupată de-a lungul mai multor decenii în presa medicală, mi-am permis, în cuprinsul unor editoriale, să le sugerez celor care au trăit evoluţia unei specialităţi, naşterea unor instituţii, au cunoscut oameni şi faptele lor să le consemneze, salvând în acest fel de la uitare date şi informaţii ce ar putea, la un moment dat, să capete însemnătate iatroistorică. Aceasta mai ales în condiţiile în care disciplina de Istoria medicinii în ţara noastră se află, cred, într-un con de umbră: materie de studiu opţională în facultăţile de medicină; societate ştiinţifică frecventată, aproape în exclusivitate, de seniori; absenţa unor planuri de cercetare şi a metodologiei apropriate pentru aceasta; lipsa unei reviste şi a acelui muzeu naţional de istoria medicinii, pentru care atâta, în zadar, am pledat etc. (...)

   „Medicina nu este o meserie, ci o nobilă profesie“ – consideră dna prof. dr. Ştefania Kory Calomfirescu, care a purces să prezinte o serie de reprezentanţi ai acestei „aristocraţii“ într-o amplă lucrare intitulată: PROFESORII PROMOŢIEI 1961 A ŞCOLII MEDICALE ACADEMICE CLUJENE (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009). Astfel, într-un prim volum, dsa se referă la dascălii pe care i-a avut această promoţie în primii trei ani de facultate şi anume: Ion Gabriel Russu (la Anatomie), Cornel Crişan (la Histologie), Romul Oprean (la Biofizică), Ştefan Secăreanu (la Chimie generală), Grigore Benetato (la Fiziologie), Victor Preda (la Biologie), Ion Manta (la Biochimie), Valentina Dahnovici (la Parazitologie), Ion Baciu (la Fiziopatologie), Constantin Velluda (la Farmacologie), Rubin Popa şi Alexandru Şerban (la Morfopatologie), Ioan Goia (la Semiologie), Gheorghe Badenschi (la Microbiologie) şi Ioan Nestor (la Inframicrobiologie). (...)

   De peste o săptămână, între reprezentanţii medicilor de familie şi cei ai Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se poartă negocieri cu privire la refuzul justificat al MF de a elibera reţete compensate şi gratuite, precum şi alte documente medicale. Refuzul îşi are sorgintea în respingerea de către Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei a Contractului-cadru în altă formă decât cea convenită la consultări; publicarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului- cadru pentru anul 2010. (...)