când aşteptăm primăvara şi sărbătorim cu florile ei cea mai sensibilă şi minunată fiinţă: femeia. Frumuseţea versurilor cu care începe autorul, dl dr. Nicolae Dan, acest articol m-au determinat să le redau: „Ultima ninsoare-ncarcă merii,/Dar curând ei plini vor fi de floare!/Martie, iubito, sărbătoare!/Sărbătoarea ta şi a primăverii! “. (...)

    Răspunsul la ameninţarea epidemică/pandemică a bolilor infecţioase transmisibile s-a născut din convenţiile internaţionale, care datează din a doua jumătate a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX, iniţiate de instituţii ca Biroul Sanitar Panamerican, Oficiul Internaţional de Igienă Publică şi Organizaţia Sanitară a Ligii Naţiunilor, care au stabilit funcţiile ce trebuiau coordonate, obligaţiile limitate de notificare şi supravegherea unor boli infecţioase. (...)

Guvernul României a alocat, la 3 martie 2010, suma de un milion de lei pentru Institutul de Cercetare-Dezvoltare „Cantacuzino“. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului şi vor fi utilizaţi pentru achiziţionarea mai multor echipamente şi utilaje necesare modernizării şi dotării liniilor de fabricaţie a vaccinurilor contra gripei şi tuberculozei. Mai precis, din fondurile repartizate, Institutul va putea achiziţiona sistemul de producerea apei de uz injectabil care va deservi linia de vaccin gripal şi linia de vaccin BCG, sistemul de monitorizare on-line parametrii camere curate şi parametrii echipamente cu înregistrare şi unităţile de filtrare aer autonome LAF MOBIL, filtre cu sistem IVAC, monitor unităţi viabile. (...)

   Bilanţul activităţii medicale, realizat cu onestitate şi cu dorinţa de îmbunătăţire a activităţii, de creştere a calităţii actului medical, dar şi de apreciere a unor tendinţe de apariţie mai mult sau mai puţin frecventă a anumitor patologii, bilanţul aşadar este (sau ar trebui să fie!) nu doar un semn de normalitate, ci şi un motor al progresului. Doar în deplină cunoştinţă în privinţa locului pe care te situezi poţi ţinti mai sus. Un astfel de demers – public, deci cumva neobişnuită pentru sistemul sanitar românesc (unde statisticile activităţii de peste an nu joacă decât cel mult un rol în încheierea unor noi contracte cu casa de asigurări) – a avut loc joi, 4 martie a.c., la hotelul Howard-Johnson din Bucureşti, unde a fost prezentat bilanţul pe anul 2009 al activităţii Maternităţii Spitalului Clinic „Caritas – Acad. N. Cajal“ Bucureşti. (...)

   Ziua Mondială a Rinichiului este marcată la 11 martie, începând din anul 2006, din iniţiativa comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie şi a Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Rinichiului. Evenimentul are o semnificaţie deosebită pentru pacienţii cu boli de rinichi din întreaga lume şi îşi propune să aducă aceste afecţiuni în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor. În acest an, tema propusă pentru Ziua Mondială a Rinichiului este: „Protejează-ţi rinichii, controlează diabetul“. Joi, 11 martie a.c., la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila“ a avut loc un Simpozion care a reunit specialişti de vârf din domeniu, precum şi pacienţi din viaţa politică şi culturală. Vom reveni cu amănunte în numărul viitor.

   Ministerul Sănătăţii nu a fost, decât din a doua jumătate a secolului trecut, „stăpân“ al spitalelor din ţara noastră. Până în anul 1947, ele erau conduse de Eforia Spitalelor Civile, una dintre cele mai importante iniţiative de funcţionare privată din cele două principate române înainte de Unire. Instituţia a luat fiinţă printr-o decizie din 2 aprilie 1832, a generalului Kiseleff, care a reunit fundaţiile Colţea, Pantelimon şi Iubirea de Oameni – Filantropia. În anul 1847, Gheorghe Bibescu trece sub controlul Eforiei administraţia tuturor spitalelor din ţară. Domnitorul aproba bugetul, iar cheltuielile erau supuse controlului în acelaşi fel ca gestiunea statului. (...)

    Într-o conferinţă de presă susţinută, prin internet, de dl dr. Keiji Fukuda, consilier special pe problema gripei pandemice al directorului general al OMS, în urma reuniunii Comitetului de urgenţă pentru reglementări internaţionale în domeniul sănătăţii, cea de-a şaptea astfel de întrunire de la debutul pandemiei de gripă A/H1N1, au fost date publicităţii opinia experţilor asupra situaţiei pandemice prezente, dar şi opinia Comitetului în legătură cu actualele recomandări temporare speciale pentru limitarea pandemiei, recomandări revizuite la fiecare trei luni. (...)

    „Planul naţional de resurse umane face parte din Programul de guvernare. Ştiu că nu putem soluţiona de pe o zi pe alta problema plecării medicilor, dar este de datoria Ministerului Sănătăţii să ofere o perspectivă pe termen mediu şi lung celor care s-au dedicat acestui domeniu. Un prim pas pe această cale este şi introducerea din nou, în acest an, a rezidenţiatului pe post, de tip B, prin care medicii vor putea fi atraşi spre spitalele mai mici, în afara centrelor universitare“ – a spus dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, cu ocazia unei vizite în judeţul Călăraşi (spitalele: Municipal Lehliu-Gară şi Clinic Judeţean Călăraşi). (...)

     Miercuri, 3 martie a.c., s-a lansat la Bucureşti, proiectul „Dezvoltarea dermatooncologiei ca linie integrată de învăţământ superior medical (studii de licenţă şi masterat) şi a unei reţele de parteneriat interuniversitar în domeniu“, demers finanţat din fonduri structurale europene. Iniţiat de către Centrul de Excelenţă în Dermatologie din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, proiectul este realizat în parteneriat cu instituţii academice de prestigiu, din ţară şi din Europa. Abordarea modernă, cu un mare potenţial inovator asupra învăţământului medical – şi nu doar de Dermatologie –, implicit asupra practicii medicale viitoare, face ca interesul generat de acest program educaţional să fie unul ridicat. Pentru mai multe detalii, ne-am adresat dlui dr. Daniel Boda, cercetător ştiinţific gr. II, conducătorul Centrului de Excelenţă în Dermatologie din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, coordonatorul proiectului amintit. Această oportunitate ne-a permis şi câteva întrebări colaterale, legate de activitatea ANM, pe subiecte ajunse „la ordinea zilei“.

    Trăim vremuri paradoxale: deşi sistemul de învăţământ – inclusiv cel medical – din România este considerat un dezastru, mulţi absolvenţi cuceresc premii şi distincţii în competiţii internaţionale dintre cele mai dure; deşi nu ducem lipsă de tineri inteligenţi şi bine pregătiţi este aproape imposibil ca aceştia să-şi găsească un loc de muncă în ţară; deşi e nevoie de medici, când vreun manager inteligent izbuteşte să le creeze condiţii de lucru în spitale din ţară, Ministerul Sănătăţii blochează posturile…

   Cititorii îmi vor înţelege aşadar surpriza, bucuria şi perplexitatea în faţa unui interlocutor ce pare să sfideze imprevizibila „piaţă“ a sistemului medical din România şi să organizeze de pe platforma unei companii private – Houston – No problem. Action! (denumire abreviată pe site-urile net: Houston NPA) – acţiuni realmente spectaculoase. Materialul care urmează, bazat pe o discuţie cu dr. Maria Mihaela Szerac, CEO al companiei Houston NPA – sper să fie lămuritor pentru toţi cei interesaţi de un partener credibil şi onest.

    În perioada 18–20 februarie 2010 s-a desfăşurat, la Baia Mare, la Centrul de Instruire şi Marketing al Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, manifestarea expoziţională MARAMEDICA, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie. Partenerii evenimentului au fost: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, CAS Maramureş, Colegiul judeţean al Medicilor, Colegiul Medicilor Dentişti, DSP, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş“, OAMMR, Ordinul Naţional al Tehnicienilor Dentari – Filiala Maramureş, Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată Ardealul de Nord. (...)