Newsflash
Ars Medici

Tulburările de somn în sarcină

de Dr. Floriana BOGHEZ - mar. 21 2016
Tulburările de somn în sarcină

Cu toate că majoritatea femeilor însărcinate suferă de tulburări de somn, incidența acestei patologii în sarcină nu este pe deplin cunoscută.

     În cel de-al treilea trimestru de sarcină, peste 95% din gravide prezintă tulburări ale somnului, dintre cauze enumerând durerile lombare, sindromul picioarelor neliniștite, durerile abdominale, sindromul de canal carpian, nicturia, modificările hormonale etc. Odată cu sarcina, femeile manifestă treziri mai frecvente, iar înregistrările polisomnografice au arătat că somnul lor este caracterizat de somn N1 și mai puțin somn REM. Din păcate, situația nu se îmbunătățește postpartum, existând o relație între tulburarea de somn și depresia postpartum, mai ales în prima săptămână după naștere.
gravida dormind
     Un rol important îl au și schimbările hormonale, manifestate prin creșterea progesteronului și a estrogenilor. Estrogenul poate determina edemul căilor aeriene superioare, astfel încât se poate dezvolta, în timpul nopții, un sidrom de rezistență al căilor aeriene sau chiar sindrom de apnee-hipopnee în somn. Progesteronul crește ventilația și determină apariția alcalozei respiratorii și hipocapnie, cu apnee centrală în timpul somnului. Pe de altă parte, estrogenul scade durata somnului REM, iar progesteronul crește durata somnului NREM.
     Incidența sforăitului la gravide este mai crescută, ajungând până la 25%, însă există puține date în ceea ce privește prevalența sindromului de apnee obstructivă în somn la gravide. Există factori predispozanți, precum creșterea în greutate sau edemele, dar și factori de protecție: decubitul lateral datorită sarcinii, creșterea tonusului mușchilor faringieni datorită progesteronului, apariția insomniei, scăderea procentului de somn REM.
     Sindromul picioare neliniștite este întâlnit la 25% din gravide și reprezintă nevoia imperioasă de a mișca picioarele, de obicei în prezența unei senzații neplăcute la nivelul lor, ambele agravate în repaus, mai ales seara sau în timpul nopții, cu ameliorare la mișcare. Această afecțiune, care este deseori însoțită de insomnie de inițiere și/sau sindrom de mișcare periodică a membrelor în timpul somnului, se poate ameliora prin suplimentarea cu fier la gravidele cu valoarea feritinei sub 50 µg/dl, existând dovezi că administrarea de folați contribuie la reducerea simptomatologiei. Medicamentele dopaminergice nu sunt însă recomandate în timpul sarcinii. Dintre alte metode se enumeră masajul, aplicarea compreselor reci sau calde, a ciorapilor elastici. Antihistaminicele indicate pentru a reduce senzația de greață pot agrava simptomatologia.
     Insomnia apare frecvent la gravide. Aceasta poate fi de inițiere, dar cel mai des apare insomnia de menținere, datorită factorilor mecanici care devin evidenți în al treilea trimestru de sarcină și care perturbă și fragmentează somnul. Sunt recomandate metodele terapeutice non-medicamentoase precum episoadele scurte de somn diurn (de 20 de minute, până în intervalul orar 13–14), limitarea aportului de lichide după ora 18, exerciții de relaxare seara, masaje și comprese calde pentru durerile lombare, evitarea băuturilor cu cafeină și utilizarea unor perne corespunzătoare. Pe de altă parte, sindromul picioarelor neliniștite poate determina insomnia de inițiere, iar apariția apneei obstructive poate induce insomnia de menținere. Dacă insomnia nu este secundară unei alte tulburări de somn și rămâne rezistentă la metodele conservatoare, se pot utiliza cu precauție doze mici de Zolpidem, cu toate că hipnoticele trebuie evitate în sarcină. De altfel, antidepresivele triciclice și SSRI care sunt utilizate în depresia majoră din sarcină pot agrava sindromul picioarelor neliniștite.
     Parasomniile (somnambulismul, teroarea nocturnă și coșmarurile) apar rar în sarcină și se datorează cel mai des stresului. Studiile au demonstrat că privarea de somn în sarcină se poate asocia cu hipertensiunea arterială gestațională, preeclampsie și diabet zaharat gestațional, la unele femei asociindu-se cu un travaliu dificil sau înainte de termen, chiar cu suferință fetală precum hipoxia fetală, în cazul gravidelor care suferă de apnee obstructivă de somn.
     Unele femei pot suferi de o tulburare de somn anterioară sarcinii și care se poate accentua pe parcursul acesteia, precum narcolepsia. Există puține studii legate de această problemă, asociată sau nu cu cataplexie, în sarcină. Nu s-a demonstrat că medicația indicată acestei tulburări ar avea efecte teratogene, însă femeile cu narcolepsie încearcă deseori să renunțe la medicamente pe perioada sarcinii, în măsura în care acest lucru este posibil. Creșterea în greutate în timpul sarcinii este, în general, mai importantă la femeile cu narcolepsie, comparativ cu cele fără această boală. În cazul asocierii cu cataplexie, femeile dezvoltă mai frecvent anemie și diabet gestațional. Cataplexia în timpul travaliului a fost raportată foarte rar. Nou-născuții sunt, în general, normali. În timpul alăptării, mamele sunt sfătuite să renunțe la tratamentul pentru narcolepsie, pentru evitarea efectelor adverse la nou-născut. De altfel, este recomandată renunțarea la medicație înainte de concepție, pe perioada sarcinii și alăptării, sub supraveghere medicală specializată.
     Stresul oxidativ, disfuncția endotelială și statusul proinflamator apar în perioada sarcinii și predispun la apariția unor afecțiuni cardiovasculare (nivel crescut de IL-6, IL-10 și TNF α). Și fumatul, obezitatea, tulburările de somn pot accentua aceste manifestări. Corectarea igienei somnului este foarte importantă, însă multe femei reușesc acest lucru abia după câțiva ani de la naștere.
     Dintre medicamentele indicate tul­bu­rărilor de somn în sarcină se enumeră benzodiazepinele, medicamentele din clasa Z (Zolpidemul, Zaleplona, Zopiclona) și antidepresivele, iar acestea numai dacă este necesar, pentru că aparțin categoriilor de risc C și D.
     În concluzie, păstrarea unui somn sănătos în timpul sarcinii este un aspect clinic foarte important, atât pentru mamă, cât și pentru făt. Având în vedere că existența tulburărilor de somn nu sunt întotdeauna evidente, medicul de familie și ginecologul nu trebuie să uite să întrebe viitoarea mămică despre calitatea somnului, în timpul vizitelor periodice, iar în cazul în care suspicionează o perturbare în acest sens, cel mai indicat este să îndrepte pacienta către un consult de medicină a somnului.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe