Cercetările au evidenţiat o reducere cu 27% a declinului cognitiv la pacienţii trataţi cu lecanemab, dar și efecte adverse grave.
Hameiul, un ingredient folosit în obținerea berii, ar putea fi util datorită compușilor săi chimici în reducerea anumitor substanțe toxice implicate în boala Alzheimer.
Reprezentanții unei clinici de neurologie și-au propus să afle dacă românii știu să ajute persoanele cu afecțiuni neurologice și au pus la cale un experiment social.
Rezultatele unui studiu recent arată că dieta mediteraneană nu ar reduce riscul de demență. Totuși, cercetarea sugerează că această dietă oferă multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi scăderea riscului de diabet și de boli cardiovasculare.
În viitor, oamenii de știință spun că un dispozitiv de fitness ce poate fi purtat la încheietură ar putea prezice semnele incipiente ale demenței.
Un studiu recent a găsit o legătură între progresia bolii Alzheimer și bacteriile din cavitatea bucală.
Un studiu recent a arătat că boala COVID-19 crește riscul de a dezvolta Alzheimer, Parkinson și accident vascular cerebral.
V-aţi gândit vreodată că o asistentă medicală virtuală v-ar putea ajuta să renunţaţi la fumat? Sau că o suzetă inteligentă le-ar putea informa pe mămici când bebelușii sunt deshidrataţi?
-MINTE!.JPEG)
Proiectul „ȚINE(mă)MINTE!”, demarat de Asociația Zi de Bine în colaborare cu DGASPC Cluj și Societatea Română Alzheimer, filiala Napoca, s-a încheiat cu succes.
Carmen Ioniță ne-a trimis spre publicare pentru Doza de ficțiune o povestire despre fragmentarea sinelui identitar din cauza pierderilor de memorie asociate cu boala Alzheimer.
Alexandru Babeș, cercetător specializat în sistemul nervos periferic și studiul durerii, este unul dintre invitații ediției a cincea a festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim“.
Riscul de a dezvolta boala Alzheimer este asociat cu valorile colesterolului, ale trigliceridelor și ale glicemiei de la vârsta de 35 de ani.
Starul de la Hollywood se va retrage din cariera sa și de pe platourile de filmare, din cauza diagnosticului de afazie.
Cercetătorii au descoperit că hormonul de stimulare foliculară (FSH) s-ar putea afla la baza unei incidenţe mai mari a bolii Alzheimer în rândul femeilor în vârstă.
Noile recomandări au fost făcute pentru a crește și mai mult impactul diagnostic al tehnicilor de imagistică cerebrală prin PET-CT în practica neurologică, neurochirurgicală și pediatrică.
Cercetătorii americani spun că persoanele care utilizează sildenafil – numele generic pentru Viagra – au un risc cu 69% mai mic de a dezvolta o formă de demență comparativ cu cei care nu folosesc substanța.
Operația de cataractă a fost asociată cu o scădere a riscului de demență, arată un studiu nou, efectuat la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Washington.
Terapia hiperbară cu oxigen crește fluxul sanguin cerebral și îmbunătăţește performanţa cognitivă în rândul adulţilor vârstnici cu probleme de memorie, sugerează noi cercetări.
Cercetătorii vor să aibă acces la proteine, printr-o metodă fără precedent, și astfel să afle mai multe despre patogeneza moleculară a bolii Alzheimer.
Un studiu publicat recent în British Medical Journal arată că zgomotul produs de trafic ar putea crește riscul de a dezvolta demență.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
