Piața dispozitivelor de fitness din categoria „wearables” a devenit tot mai populară, în special în rândul cetățenilor seniori care vor să își monitorizeze starea de sănătate.

Astfel, o echipă de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health s-a întrebat dacă aceste dispozitive ar putea fi folosite pentru a detecta semnele incipiente ale demenței, scrie newatlas.com. 

Un studiu nou sugerează că acest lucru ar putea fi posibil după ce a identificat diferențe distincte în patternul mișcărilor zilnice atunci când au comparat adulții sănătoși din punct de vedere cognitiv cu pacienții diagnosticați cu Alzheimer.

Asocierea dintre neurodegenerare și mișcările motorii este bine cunoscută. De fapt, în ultimii câțiva ani, cercetătorii au descoperit că pot diagnostica cu precizie boala Alzheimer prin simpla monitorizare a patternului mersului pacientului.

Până acum, nu există un sistem care să poată fi cu ușurință folosit acasă. Dar această nouă cercetare a analizat datele accesibile frecvent, adunate prin intermediul unor dispozitive de fitness populare de tip „wearables”, cum ar fi brățara Fitbit.

Studiul a analizat datele de la 585 de subiecți înrolați într-un proiect de cercetare pe tema îmbătrânirii. Obiectivul a fost ca cercetătorii să descopere dacă a existat vreo corelație între patternurile zilnice de activitate și sănătatea cognitivă a participanților.

Deși studiul nu a găsit diferențe în măsurătorile ce privesc activitatea zilnică atunci când a comparat seniorii sănătoși din punct de vedere cognitiv cu cei care sufereau de Alzheimer, au apărut totuși unele diferențe marcante atunci când cercetătorii au analizat datele referitoare la momentul zilei.

În ceea ce privește grupul de după-amiază, de la ora 12:00 până la ora 18:00, cercetătorii au descoperit că acei participanți cu afectare cognitivă s-au mișcat semnificativ mai puțin decât cei din cohorta de persoane sănătoase. Mișcările acestea ce au loc după-amiază în grupul persoanelor cu afectare cognitivă au fost în mare parte fragmentate, ceea ce înseamnă că activitatea a fost împărțită în sesiuni mai scurte, dar notabile.

Autorul principal al studiului, Amal Wanigatunga, a declarat că această reducere în ceea ce privește mișcarea făcută după-amiaza îi aduce aminte de un fenomen întâlnit în boala Alzheimer, numit „sundowning” (apusul soarelui).

„A fost interesant să vedem această diferență în unele după-amieze – unul dintre principalele simptome ale demenței Alzheimer este fenomenul „apusul soarelui” ce implică un grad sporit de confunzie și modificări ale dispoziției care încep după-amiaza, iar acesta ar fi lucrul pe care acești markeri ai activității l-au înregistrat în ceea ce privește mișcarea și în asociere cu aceste simptome”, a explicat Amal Wanigatunga.

Însă momentan este prea devreme pentru ca cercetătorii să tragă niște concluzii. Este nevoie de mai multe cercetări înainte ca aceste observații să fie transpuse într-un fel de aplicație ce monitorizează demența ce va fi disponibilă pe brățara Fitbit. Următorul pas va fi ca cercetătorii să analizeze datele de pe aceste dispozitive care monitorizează activitatea pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a afla dacă modificările măsurabile ce apar în mișcările pacienților pot semnaliza schimbările survenite de la o persoană sănătoasă din punct de vedere al cogniției la o ușoară formă de tulburare cognitivă.