Creșterea alarmantă a numărului de suferinzi de boală Alzheimer a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii să tragă un viguros semnal de alarmă. A fost impulsionată enorm cercetarea știinţifică în direcţia identificării factorilor cauzali ai acestei afecţiuni multifactoriale, pentru a deschide calea prevenţiei, latura curativă fiind în prezent destul de descurajantă.

        Boala Alzheimer are consecinţe dezastruoase pentru individul afectat, ruinează familiile de aparţinători și impietează asupra bugetelor de sănătate ale statelor. În anumite state americane sau din vestul Europei, unde eutanasia este legiferată, se acceptă de curând moartea asistată de medic la cei care, conștienţi fiind la începutul bolii, declară în scris că aleg să își încheie viaţa în demnitate prin această procedură atunci când vor ajunge în stadiul de maximă degradare.

Microbiota benefică

        Studiul de dată recentă al microbiotei tubului digestiv a deschis și în această direcţie largi perspective. Tubul digestiv găzduiește un univers de microorganisme, majoritatea benefice, încă de la naștere. Dar uneori este parazitat de germeni nocivi. Ca o paranteză, nou-născutul preia de la mamă, trecând prin vagin în cursul travaliului, flora benefică, de care este privat un timp în cazul extragerii copilului prin cezariană, procedură care ar trebui rezervată doar anumitor situaţii de excepţie.

        Helicobacter pylori este o bacterie parazită care se localizează în stomac, în pliurile gastrice, unde deteriorează stratul de mucus protector favorizând inflamaţia (gastrita). Această bacterie duce la apariţia ulcerului gastric și crește riscul apariţiei cancerului gastric. Răspândirea H. pylori este foarte mare, atingând până la 20% dintre oameni în anumite areale. În majoritate, purtătorii bacteriei sunt asimptomatici sau acuză simptome de tip digestie dificilă, balonare, unele intoleranţe alimentare, eructaţii, durere epigastrică etc. Apariţia unor astfel de simptome conduce la o gastroscopie. În urma ei se poate descoperi un cancer, un ulcer gastric sau un aspect inflamator, gastrita. H. pylori poate fi identificat prin prelevare de suc gastric în cursul gastroscopiei sau printr-un examen de laborator al materiilor fecale, simplu și fără disconfort.

        Date mai recente, obţinute prin studii populaţionale, au identificat acest germen ca având o importantă contribuţie la apariţia bolii Alzheimer. Ca urmare, el trebuie eliminat atunci când este descoperit, chiar și la cei care nu au niciun fel de simptome. Medicaţia împotriva H. pylori nu este însă lipsită de efecte adverse.

Asocierea cu consumul de alcool

        Prestigioasa publicaţie medicală American Journal of Gastroenterology a publicat studiul coordonat de Liam J. Murray (Belfast, Irlanda de Nord), realizat asupra a 10.537 de subiecţi. S-a constatat că cei care consumă circa șase pahare de vin pe săptămână au un risc cu 11% mai mic de prezenţă a H. pylori. Un rezultat similar a fost constatat la cei care beau trei-șase halbe de bere săptămânal. În schimb, oprirea consumului de cafea nu are niciun efect asupra H. pylori. Concluzia poate fi că în vin și bere se găsesc substanţe antibacteriene responsabile pentru protecţia faţă de această bacterie.

        În alte studii s-a constatat că vinul și berea influenţează favorabil echilibrul florei intestinale cu care suntem în simbioză.

        În concluzie, consumul unor cantităţi rezonabile de vin sau de bere reduce riscul de boală Alzheimer, de ulcer și cancer gastric, prin efectul antibacterian asupra H. pylori.

        Să nu uităm însă că alcoolismul este degradant și conduce la o formă de demenţă, cea alcoolică, distinctă faţă de cea vasculară, traumatică ș.a. Consumul exagerat de alcool este dezastruos, iar după curele de dezalcoolizare nu sunt puţini cei care recidivează. Totul este măsura.