Fenomenul autoizolării are consecinţe asupra creierului, din perspectivă funcţională și organică, arată studiile de specialitate.
Pe lângă activitatea medicală la patul bolnavului și cea de grafician și pictor, dr. Laura Poantă, medic primar de medicină internă, Cluj-Napoca, a publicat deja 17 cărţi de specialitate.
O cercetare publicată online la începutul lunii aprilie, în Annals of Internal Medicine, arată că în rândul personalului auxiliar din unitățile sanitare care îngrijesc pacienții cu COVID-19 există o prevalență sporită a anxietății, în comparație cu personalul medical.
Inhibitorii de pompă de protoni ar putea fi o opțiune adecvată în profilaxia ulcerului de stres la pacienții critici, dar studiile efectuate până în prezent nu au putut oferi o soluție clară pentru această dilemă terapeutică.
Opt din zece părinți susțin faptul că fiul sau fiica lor s-a plâns cel puțin o dată de dureri de cap. O treime dintre aceștia indică vârstele cuprinse între 7 și 12 ani drept perioada de vârf a durerilor de cap manifestate.
Experienţele petrecute în timpul vieţii unui individ pot determina modificări celulare și comportamentale care se vor transmite generaţiilor viitoare, arată studii recente în domeniu.
Stresul de durată, emoţiile intense pot declanşa tahicardie paroxistică pe calea descărcării simpatice. În cadrul rubricii Consultaţia de vineri, dl conf. dr. Corneliu Zeana şi dna dr. Cătălina Constantin discută despre relaţia stres-magneziu-aritmii cardiace.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe