Fenomenul autoizolării are consecinţe asupra creierului, din perspectivă funcţională și organică, arată studiile de specialitate.
Fenomenul autoizolării are consecinţe asupra creierului, din perspectivă funcţională și organică. Studii de specialitate sugerează că impactul izolării și al singurătăţii asupra sănătăţii și mortalităţii este de același ordin de mărime ca al factorilor de risc precum presiunea arterială ridicată, obezitatea și fumatul.
Conform studiilor, izolarea socială poate avea consecinţe precum depresia, scăderea calităţii somnului, afectarea funcţiei executive și declinul cognitiv accelerat, o funcţie cardiovasculară și imunitate slăbite.
Depresia, în sine, accelerează declinul funcţional și crește rata mortalităţii prin mai multe mecanisme, precum creșterea agregării plachetare prin diminuarea secreţiei de serotonină (crescând riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral) și eliberarea crescută de adrenalină (ducând la creșterea riscului de aritmie cardiacă).
Wilson și colaboratorii au constatat că singurătatea determină o afectare mai rapidă a performanţei cognitive și un risc mai mare de boală Alzheimer.
Stresul cronic afectează sistemul delicat de feedback al axei hipotalamus-hipofiză-suprarenală, crescând nivelul de cortizol, ceea ce duce la depresie, oboseală, creștere în greutate, insomnie, tulburări de concentrare, hipertensiune arterială etc.
Trebuie să ne amintim, de asemenea, că nu toţi cei izolaţi sunt singuri și nu toţi cei singuri sunt izolaţi. În prezent, tehnologiile moderne la îndemână sunt de un real folos în comunicare și în gestionarea nevoilor zilnice, fiind însă foarte important modul în care sunt ele utilizate.
La nivel celular, îmbătrânirea creierului se caracterizează prin creșterea stresului oxidativ, a inflamaţiei, prin creșterea instabilităţii genomice, modificarea metabolismului și distrugerea homeostaziei proteice, care provoacă acumularea deșeurilor celulare. Deteriorarea acestor sisteme a fost raportată în bolile neurodegenerative.
Procesul „îmbătrânirii fiziologice” depinde de un amestec de factori genetici și de mediu, acesta putând să varieze foarte mult de la o persoană la altă. În timpul îmbătrânirii fiziologice, creierul suferă multe modificări, rezultând un declin cognitiv gradual, dar detectabil, care este asociat cu pierderea neuronală, proliferarea glială și cu o scădere a greutăţii cu 2-3% pe deceniu.
Este demonstrat faptul că exersarea constantă a funcţiilor cerebrale menţine conexiunile neuronale existente și contribuie la formarea unora noi, prevenind astfel degradarea neurologică.
Educaţia joacă un rol important, studiile evidenţiind că există un risc crescut de a face demenţă la persoanele cu un nivel de educaţie scăzut, memoria și limbajul fiind mai rezistente la declin la persoanele cu studii
superioare.
Factorii de risc cei mai importanţi pentru declinul cognitiv sunt: inactivitatea cognitivă și fizică, nivelul scăzut de educaţie, dietele dezechilibrate, izolarea socială, consumul de alcool și de tutun, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și depresia.
Sportul are numeroase beneficii, atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mintală, activitatea fizică oferind și protecţie împotriva neurotoxicităţii, deci are un efect neuroprotector. Exerciţiile fizice influenţează acţiunea a numeroase substanţe chimice – de exemplu, dopamină, noradrenalină, serotonină (5-HT).
Axonii neuronilor dopaminergici din substanţa neagră sunt proiectaţi către striatum (calea nigrostriatală), fiind responsabili de comportamentul în mișcare. Axonii neuronilor dopaminergici ai nucleului tegmental ventral se proiectează la nivelul cortexului (calea mezocorticală) și al nucleului accumbens (calea mezolimbică), cu rol important în cogniţie și recompensă.
Receptorii dopaminergici D1 și D2 sunt capabili să moduleze depresia, pe termen lung. Activitatea fizică îmbunătăţește adaptarea neuronală împotriva stimulilor nocivi asociaţi cu stresul.
Mecanismul de protecţie împotriva stresului a fost atribuit expresiei galaninei în locus coeruleus, acesta suprimând eliberarea de noradrenalină din locus coeruleus în zonele ţintă, cum ar fi cortexul frontal și amigdala, reducând astfel anxietatea.
Sistemul 5-HT are implicaţii, pe lângă proprietăţile antidepresive și anxiolitice, și în funcţia cognitivă, deoarece receptorii 5-HT sunt distribuiţi în regiunile creierului legate de cunoaștere, inclusiv amigdală, hipocamp și cortex. O perturbare a sistemului 5-HT este asociată cu boli cognitive, precum boala Alzheimer.
În boala Parkinson, exerciţiile fizice produc beneficii cu atât mai mari cu cât sunt introduse mai devreme în strategia de tratament. Acestea se asociază cu o întârziere a debutului și cu o progresie mai lentă a bolii, cu o atenuare a simptomelor motorii și non-motorii, crescând semnificativ calitatea vieţii și menţinând independenţa timp îndelungat.
Beneficii notabile ale activităţii fizice au fost raportate în controlarea factorilor de risc cardiovasculari (hipertensiune arterială, colesterol ridicat, obezitate etc.), în reducerea apariţiei cancerului, creșterea calităţii somnului, socializare și, implicit, în creșterea calităţii vieţii.
Nu există o „reţetă” pentru o stimulare intelectuală eficientă. Este esenţial să vă concentraţi pe lucrurile importante din viaţa voastră și să nu uitaţi de ce a spus Aristotel: „Calitatea nu este o acţiune, ci un obicei”.
O contribuţie remarcabilă în stimularea intelectuală o reprezintă introducerea activităţilor fizice în rutina zilnică, un regim de somn adecvat, împreună cu un regim alimentar sănătos, stimularea zilnică a rezervei cognitive (cititul, învăţarea unor lucruri/activităţi noi etc.), alături de o bună organizare și socializare.
Relaţiile sociale (atât cantitatea, cât și calitatea lor) ne influenţează din punct de vedere comportamental, psihosocial și fiziologic. Studiile arată că relaţiile sociale au efecte pe termen scurt și lung asupra sănătăţii. De exemplu, socializarea joacă un rol important în menţinerea sănătăţii mintale și a bunăstării persoanelor cu dizabilităţi.
Să lucrezi „pe pilot automat” și să trăiești aceeași rutină zilnic înseamnă, în esenţă, utilizarea acelorași căi neuronale care, folosite timp îndelungat, creează automatisme și confort.
Această rutină este benefică în anumite situaţii, dar practicarea timp îndelungat a acelorași acţiuni nu vă permite să progresaţi. Beneficiile schimbării rutinei includ trăirea unor experienţe noi și inedite, mai multă emoţie în viaţă și prevenirea burnout-ului.
Este necesar să aveţi în casă un spaţiu dedicat pentru a efectua munca de birou, să vă organizaţi timpul astfel încât să știţi care sunt intervalele orare în care munciţi, mâncaţi și faceţi mișcare. Autodisciplina este esenţială în această perioadă.
Cu siguranţă, munca de acasă atrage după sine o lipsă de socializare faţă în faţă, care este foarte importantă, dar trebuie să vă gândiţi că această perioadă este o etapă din viaţă pe care o puteţi percepe ca pe o provocare, din care aveţi de câștigat prin schimbarea rutinei și prin posibilitatea de a petrece mai mult timp cu familia.
Mulţi tineri acuză tulburări de concentrare și de atenţie. Acest efect poate fi atribuit factorilor de stres psihosociali și multitasking-ului, iar în unele cazuri, depresiei sau anxietăţii. Există studii care au arătat că tinerii au capacitatea de a comuta foarte rapid între două reţele neuronale, dar pe măsură ce înaintează în vârstă, această capacitate scade.
Multitasking-ul reduce eficienţa și performanţa, focusul și concentrarea, scade creativitatea, calitatea și eficienţa muncii, conducând astfel la stres și anxietate. Pentru a fi eficienţi, consolidarea puterii de concentrare nu este o opţiune, ci o necesitate. Acest lucru se poate realiza printr-o bună organizare și concentrare pe rezolvarea unei singure sarcini, fără a fi distrași.
Creaţi un „to-do list” și un „not-to-do list”. În primul, notaţi evenimentele și activităţile importante de peste zi, pe care trebuie să le realizaţi într-un anumit interval orar, iar în al doilea notaţi cele mai frecvente lucruri care vă distrag atenţia la locul de muncă, de exemplu: Facebook, Twitter, Instagram sau verificarea e-mail-ului în momentul în care aţi primit notificarea.
De fiecare dată când aveţi tendinţa de a face lucruri din „not-to-do list”, să va reamintiţi că vă abateţi de la planul principal de activitate și vă reduceţi atenţia și, implicit, eficienţa activităţii pe care o realizaţi. Cercetătorii au descoperit că este nevoie de până la 25 de minute pentru a vă recăpăta atenţia după ce aţi fost distras.
Bibliografie
Cacioppo JT, Hawkley LC, Berntson GG, Ernst JM, Gibbs AC, Stickgold R, Hobson JA. 2002 Do
lonely days invade the nights? Potential social modulation of sleep efficiency. Psychol. Sci. 13,
385–388.
Cacioppo JT, Hawkley LC. 2009 Perceived social isolation and cognition. Trends Cognit. Sci.
13,447–454
Chen Z., Ito K., Fujii S., Miura M., Furuse H., Sasaki H., Kaneko K., Kato H., Miyakawa H. Roles of
dopamine receptors in long-term depression: Enhancement via D1 receptors and inhibition via D2
receptors. Receptors Channels. 1996;4:1–8.
Debra Umberson and Jennifer Karas Montez, Social Relationships and Health: A Flashpoint for
Health Policy, J Health Soc Behav. 2010; 51(Suppl): S54–S66.
Emily Schoenhofen Sharp and Margaret Gatz, The Relationship between Education and Dementia An
Updated Systematic Review, Alzheimer Dis Assoc Disord. 2011 Oct; 25(4): 289–304.
Hanna Johansson, Maria Hagströmer, Wilhelmus J. A. Grooten and Erika Franzén, Exercise-
Induced Neuroplasticity in Parkinson’s Disease: A Metasynthesis of the Literature, Hindawi Neural
Plasticity Volume 2020.
Hannah Tough, Johannes Siegrist and Christine Fekete, Social relationships, mental health and
wellbeing in physical disability: a systematic review, BMC Public Health (2017) 17:414
Hirsch JK, Chang ED, Jeglic EL. 2012 Social problem solving and suicidal behaviour: ethnic
differences in the moderating effects of loneliness and life stress. Arch. Suicide Res. 16, 303– 315.
Jeremy Seymour, Tony B. Benning, Depression, cardiac mortality and all-cause mortality, Advances
in psychiatric treatment (2009), vol. 15, 107–113
Kala M Mehta , Kristine Yaffe , Kenneth E Covinsky , Cognitive Impairment, Depressive Symptoms, and
Functional Decline in Older People, J Am Geriatr Soc. 2002 Jun;50(6):1045-50
King M.V., Marsden C.A., Fone K.C. A role for the 5-HT(1A), 5-HT4 and 5-HT6 receptors in learning
and memory. Trends Pharmacol. Sci. 2008; 29:482–492
Murray P.S., Groves J.L., Pettett B.J., Britton S.L., Koch L.G., Dishman R.K., Holmes P.V. Locus
coeruleus galanin expression is enhanced after exercise in rats selectively bred for high capacity for
aerobic activity. Peptides. 2010; 31:2264–2268
O’Luanaigh C et al. 2012 Loneliness and cognition in older people: the Dublin Healthy Ageing study.
Aging Ment. Health 16, 347–352.
Olsen RB, Olsen J, Gunner-Svensson F, Waldstrøm B. 1991 Social networks and longevity. A 14
year follow-up study among elderly in Denmark. Soc. Sci. Med. 33, 1189–1195.
Pressman SD, Cohen S, Miller GE, Barkin A, Rabin BS, Treanor JJ. 2005 Loneliness, social network
size, and immune response to influenza vaccination in college freshmen. Health Psychol. 24,
297–306.
Reynolds G.P., Mason S.L., Meldrum A., de Keczer S., Parnes H., Eglen R.M., Wong E.H. 5-
Hydroxytryptamine (5-HT)4 receptors in post mortem human brain tissue: Distribution, pharmacology
and effects of neurodegenerative diseases. Br. J. Pharmacol. 1995;114: 993–998.
Sciolino N.R., Holmes P.V. Exercise offers anxiolytic potential: A role for stress and brain
noradrenergic-galaninergic mechanisms. Neurosci. Biobehav. Rev. 2012; 36:1965–1984.
Stravynski A, Boyer R. 2001 Loneliness in relation to suicide ideation and parasuicide: a population-
wide study. Suicide Life Threat. Behav. 31, 32 – 40
Wilson RS, Krueger KR, Arnold SE, Barnes LL, de Leon CFM, Bienias JL, Bennett DA. 2006
Childhood adversity and psychosocial adjustment in old age. Am. J. Geriatr. Psychiatry 14, 307–315)
Wilson RS, Krueger KR, Arnold SE, Schneider JA, Kelly JF, Barnes LL, Tang Y, Bennett DA. 2007
Loneliness and risk of Alzheimer disease. Arch. Gen. Psychiatry 64, 234–240.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe