În România, de Ziua Mondială a Apei, specialiştii spun că vor identifica zonele cu risc potenţial de deficit, pentru a aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a pânzei freatice.
Nouă din zece tineri europeni - 91% din segmentul de vârstă 15-24 de ani - consideră că eforturile de combatere a schimbărilor climatice le pot îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea.
Reprezentanții ICN au solicitat ca ca asistenţii medicali, împreună cu alţi lucrători din domeniul Sănătăţii, să fie incluși în procesul de elaborare a politicilor privind schimbările climatice.
Peste 8 miliarde de persoane, dintr-un total estimat la 9,4 miliarde, ar putea fi la risc de a dezvolta malarie sau febră Dengue până în 2080, dacă efectul de emisii de gaze cu efect de seră continuă să crească.
Asociațiile de pacienți dezbat problemele cu care se confruntă cei care suferă de talasemie majoră, iar medicii specialiști doresc ca tratamentul să treacă în circuit deschis.
Cercetătorii și experții din domeniu au ajuns la aceeași concluzie: potențialul pe care îl are telemedicina în ceea ce privește clima reprezintă un subiect care merită adus în discuție.
O definiţie universală a insuficienţei cardiace este considerată esenţială pentru facilitarea diagnosticării și gestionarea terapeutică optimă a pacienţilor cu această boală.
Vă mai amintiţi zilele de februarie ale anului trecut, când dintr-un colţ îndepărtat de lume veneau, sporadic, vești despre o boală exotică, un tip nou de pneumonie? De data asta avea să fie altfel decât pe vremea „aviarei” și a câtor alte alarme false am mai văzut în ultimii ani.
Un studiu nou oferă dovezi importante ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut îndeplini un rol direct în apariția coronavirusului SARS-CoV-2.
Cum va fi văzut anul 2020 în 2030 sau chiar în 2035? Ce va fi însemnat el pentru evoluţia omenirii dincolo de neplăcerile curente? Care vor fi amprentele lăsate în medicină în general, și în medicina românească în special? Va fi o balanţă negativă sau pozitivă la final?
Situaţia pandemică de anul acesta m-a împins către un stil de viaţă diferit. La începutul anului 2019 îmi începeam programul de rezidenţiat în specialitatea gastroenterologie.
Un an plin de provocări a fost 2020, a fost cu multe emoţii puternice și incertitudini, în care abilităţile interpersonale și de comunicare, profesionalismul, implicarea și capacitatea de adaptare au făcut diferenţa.
Pentru mine anul 2020 a reprezentat un an de tranziţie: am îmbrăcat pentru prima oară halatul de medic rezident și m-am implicat în dezlegarea timidă a tainelor hematologiei.
Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.
Conform noului ghid GINA (Global Initiative on Asthma), utilizarea beta2-agoniștilor cu durată scurtă de acțiune ca unică medicație pentru ameliorarea simptomelor la adolescenții și adulții cu formă ușoară de astm bronșic nu mai este recomandată.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
