Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Mircea Penescu: „N-am risipit timpul, de aceea viaţa mea este plină”

Viața Medicală
Mircea Crețu vineri, 29 iulie 2022

În existența sa, prof. dr. Mircea Penescu, șeful secţiei de Nefrologie de la „Carol Davila”, și concertmaistru în Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” din România spune că a atins extremele.

Pentru a încerca să înţelegem dacă vorbim mai mult despre un medic sau despre un artist, l-am vizitat „acasă”, adică la Spitalul Clinic „Dr. Carol Davila”. Ne-a spus că este o întrebare care i se pune frecvent, dar la care nu are un răspuns, pentru că sănătatea și viaţa armonioasă pe care le slujește presupun un binom.

WhatsApp Image 2022-06-09 at 4.17.45 PM (1)

„Nu pot să spun că oscilez între două pasiuni, pot să spun că am două pasiuni”, a subliniat profesorul Penescu. Mai mult de atât, acesta consideră că vibraţia din muzică și din tămăduire pornesc din aceeași sursă. Efectul curativ al muzicii este recunoscut încă din vremuri străvechi. Însuși Hipocrat cunoștea foarte bine influenţele muzicii asupra stărilor fizice și psihice. „De exemplu, durerea era tratată prin muzică de flaut – [acesta] apropia instrumentul de zona dureroasă și se pare că durerea ceda”, a completat concertmaistrul.

Cât despre creativitatea demersului medical, ne spune că medicul este creativ prin definiţie, știind să-și adapteze cunoștinţele la patul bolnavului: „Doar așa, prin charismă, prin profunzime, prin inteligenţă, prin analiza pertinentă, medicul poate fi perceput ca un punct de sprijin de pacient, care este întotdeauna în alertă și știe, atunci când i se adresează unui medic, dacă acesta este o persoană în care poate avea deplină încredere sau faţă de care trebuie să fie suspicios și rezervat”.

Nuanţe și intensităţi variate

Trudind în lumea ritmurilor, prof. dr. Mircea Penescu vede viaţa ca pe o înlănţuire de tempouri și intensităţi, a cărei muzică este înșirată pe portative, „prinsă în niște măsuri diverse, cu nuanţe, cu numeroase semne cabalistice: accente, sforzando, pianissimo, mordendo, crescendo, forte fortissimo, decrescendo, piano-pianissimo-tacet. (...) Apar accidente la cheie și schimbări de ritm sub bagheta magică a dirijorului care conduce tot acest dans. Dar oare cine este dirijorul?”.

Preocupat de activitatea rinichiului și de rolul apei în organism, consideră că viaţa este o deshidratare lentă. Că, pe măsură ce pierdem apa din structura organismului nostru, totul încetinește, ca întreg ritmul vieţii. Și că tot ceea ce sporește este rapiditatea cu care percepem trecerea timpului. Dacă ar fi să asocieze rinichiul cu un instrument muzical, acesta ar fi o orgă de apă, având amploarea și profunzimea acesteia.

„Când eram copil și am intrat pentru prima dată într-o catedrală unde se auzea la orgă o compoziţie de Bach, mi se părea rece, glacială sau de o măreţie care te transformă în furnică, te aneantiza. Totuși, în mine s-a petrecut o transformare pe măsură ce am învăţat muzică și am început să cunosc din ce în ce mai multe genuri. Ceea ce la început mi se părea inaccesibil și mă ţinea departe mi-a devenit tot mai apropiat și mai drag”, mărturisește concertmaistrul.

Individualism vs. muncă de echipă

Pasiunea pentru muzică l-a pus în postura de a împăca individualismul ce caracterizează lumea medicală cu un demers eminamente de echipă, cum este activitatea într-o orchestră. Experienţa l-a făcut să înţeleagă că, fiind o profesie de performanţă, medicina cere calităţi de excepţie, care „creează, volens nolens, o stare de concurenţă – uneori neloială –, pentru că așa este firea oamenilor.

Dar pentru un medic necesitatea de a face o echipă este absolut esenţială. Ea este ca o piramidă: medic, rezidenţi, dacă este cadru universitar, studenţi, obligatoriu asistent, care este extrem de important, și infirmieră. Este mica echipă care trebuie să funcţioneze impecabil în slujba pacientului, într-o ierarhie de valori și de autoritate”.

Totodată, consideră armonia și disciplina care domnesc într-o orchestră ca fiind un exemplu pentru orice echipă, nu numai medicală. „Mi-aduc aminte de un concert sub bagheta marelui dirijor Zubin Mehta susţinut la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acolo – și erau prezenţi reprezentanţii întregii lumi! –, el a ţinut o scurtă alocuţiune în care a spus: «Vedeţi, noi suntem o orchestră formată din diverse instrumente, dar, prin cooperare, prin prietenie, reușim să aducem în faţa dumneavoastră această muzică divină. Pentru că ne înţelegem. Mă întreb, dumneavoastră, statele lumii, de ce nu reușiţi să vă înţelegeţi și să creaţi o asemenea armonie?»”.

Gustul estetic se formează

Inerent, discuţia a alunecat și spre gusturile artistice al societăţii actuale, cu apetit către non-valoare și derizoriu. Și aici am întâlnit opinia omului de cultură, care consideră că gustul estetic se formează, că, deși fiecare are dreptul, ascultând o melodie sau privind la un tablou, să spună îmi place sau nu îmi place, gustul autentic provine și dintr-o educaţie, și dintr-un grad de cultură, de instrucţie speciale: „Într-adevăr, există o tendinţă pernicioasă de promovare a non-valorilor și a anticulturii a tot ceea ce
violentează simţul estetic obișnuit, a tot ceea ce înseamnă regulă. Chiar în creaţie sunt mulţi care deviază de la idealul artistic, încercând să obţină succes prin violentarea publicului, într-un fel sau altul – fie că este un tablou care te zgârie pe ochi când îl privești sau despre o muzică similară ca efect la nivelul urechilor. Ceva care irumpe, care iese din tiparele tradiţiei și care, prin noutatea sa, își caută locul și succesul”.

Dar nu întotdeauna aceasta este calea, subliniază profesorul Penescu, care mărturisește că este adeptul firescului, al modelului artistic care să poată fi regăsit în mintea și inima oricui. El trebuie să aibă însă anumite dominante, care duc spre echilibru și armonie: „Tot ce este făcut numai ca să servească senzaţii tari devine un scop în sine și strică idealurile de creaţie și frumuseţe. Respectul faţă de un autor stă în prezentarea operei așa cum el a gândit-o. Sigur, trecută prin filtrul propriilor
interpretări și trăiri”.

Muzica este vibraţie

Deși raportarea la artă este una cât se poate de subiectivă, deci individuală, l-am provocat la un exerciţiu argumentativ: în căutarea proustiană a destinului artistic pierdut (sau, poate, regăsit), de ce ar alege un medic muzica altor forme artistice?

Ne-a răspuns că muzica este vibraţie, făcând parte din scânteia divină cu care a fost înzestrat omul: „Ea există dincolo de timpuri, dincolo de instrumente. Muzica există în noi. Fiindcă suntem astfel conformaţi, conectaţi la cosmos, la divinitate, prin această trăire, prin intermediul muzicii, a sunetelor”.

De aceea, afirmă el, muzica este cea mai accesibilă dintre arte. Și cea mai apropiată individului. Și chiar rostirea care a dat impulsul pentru nașterea universului – „la început a fost cuvântul” – a reprezentat aceeași vibraţie, continuă concertmaistrul. Din aceste motive legate de spiritualitate – crede profesorul Penescu –, medicii s-au apropiat predilect de muzică, fără a exista o exclusivitate în acest sens.

Întorcându-ne la „instrumentul” de care are grijă între pereţii spitalului, ne spune că trecerea timpului duce la slăbirea corzilor – și un instrument fără corzi e o simplă bucată de lemn, care nu mai vibrează –, dar că există și evenimente în viaţa noastră care dezacordează corzile sufletului. Este vorba despre situaţiile stresante, extreme, tensionate, accidentele, deziluziile, traumatismele sufletești și nu numai.

Totodată, este vorba despre confruntarea permanentă cu o lume cu care nu mai rezonăm, pentru că observăm anumite stridenţe, anumite comportamente care ne revoltă. Îngropăm aceste revolte în noi, dar consecinţa este slăbirea acestor corzi și pierderea armoniei unui instrument perfect acordat.

penescu - violonist

Divinitatea în muzică și în medicină

Înainte de a ne despărţi, îl întrebăm unde simte mai pregnant prezenţa și ajutorul divinităţii, în demersul medical sau în cel muzical? Oftează și se gândește câteva secunde bune, ca pus în faţa unei opţiuni imposibile. Divinitatea este ubicuitară, ne spune apoi. Este prezentă în viaţa noastră, indiferent ce facem în momentele respective. Sigur că apelăm la divinitate; în general, în momentele de emoţie extremă, de teamă sau de nevoie stringentă de ajutor.

„Ca medic, te găsești uneori la patul unui pacient a cărui viaţă abia mai pâlpâie și care poate fi reaprinsă doar printr-o intervenţie corectă și promptă făcută de tine. În momentul acela, gândul te poartă spre Dumnezeu. (...) La fel, când mânui bisturiul și se întâmplă un accident, (...) în loc să te pierzi, invoci ajutorul divinităţii și atunci secundele se dilată și reușești să faci ceea ce altminteri poate nu ai fi făcut”, consideră profesorul Penescu.

În muzică, de asemenea, sunt multe creaţii în care se pot regăsi orizonturile divinităţii. „Și mă refer aici nu doar la Bach, de care am pomenit mai devreme, ci și la Mascagni - Intermezzo din «Cavaleria Rusticană», o piesă pentru orchestră de coarde care este absolut tulburătoare, sau Gounod - Ave Maria, Albinoni - Adaggio, sau Adagietto din Simfonia a V-a a lui Mahler. Încercând să participi cu tot sufletul la interpretarea acestor piese, autentic, profund și dedicat, invoci, chiar fără să te gândești, divinitatea și gândul îţi fuge în înalt, acolo unde veghează armonia divină”, adaugă concertmaistrul.

O oră minunată petrecută în compania unei personalităţi care, în final, mărturisește că simte că a străbătut o viaţă în care a atins extremele, ale bucuriei și ale tristeţii, ale triumfului și ale iadului. O viaţă trăită cu intensitate, în care a ars până la scrum: „N-am risipit timpul, de aceea viaţa mea este plină. Dar a existat în mine, în permanenţă, o nemulţumire de sine care m-a împins înainte”. Profesorul Mircea Penescu – un medic cu sensibilitate de artist și un artist cu precizie de doctor...

Citiți și: Arta ca modalitate de vindecare

Istoria unei pasiuni

Anual, Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” din România susţine între șase și opt concerte, majoritatea pe scena Ateneului Român. Acestea sunt prilejuite de evenimente specifice, cum este Ziua Mondială a Sănătăţii. O tradiţie o reprezintă organizarea Concertului de Crăciun și Anul Nou, după modelul spectacolelor Filarmonicii din Viena difuzate în întreaga lume în ziua de 1 ianuarie.

Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” din România a fost înfiinţată în toamna anului 1954 (în București) de nefrologul și muzicianul român dr. Ermil Nichifor. Într-o primă fază, dirijor a fost dr. Bogdan Moroianu (medic, compozitor și dirijor). Din toamna lui 1956 și până în anul 1964, conducerea muzicală a fost asigurată de dirijorul Mircea Cristescu. Din 1965 și până în 1992, bagheta a fost preluată de doctorul Ermil Nichifor.

Orchestra

În prezent, aceasta este condusă de dirijorul și pianistul Iosif Ion Prunner, iar concertmaistrul este... tot un nefrolog, prof. dr. Mircea Penescu.
Din 2004 și până în prezent, unii dintre componenţii orchestrei au devenit și membri fondatori ai Orchestrei Europene a Medicilor, susţinând, astfel, concerte în Marea Britanie, Ungaria, Germania, Italia și România. Unii dintre instrumentiștii din Orchestra „Dr. Ermil Nichifor” fac parte și din Orchestra Mondială a Medicilor, care a susţinut concerte pe cinci continente.

În august 2020, Orchestra Medicilor a susţinut un concert-omagiu în onoarea medicilor și a cadrelor medicale aflate în prima linie în lupta cu COVID-19. În 2002 a participat la Festivalul Millenium in Muzica la Vatican, unde a câștigat marele premiu „I musicisti senza frontierre”.

Etichete: orchestra medicilor mircea penescu rinichi viata

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.