Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Arta ca modalitate de vindecare

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 1 iulie 2022

Din cele mai vechi timpuri, arta a fost folosită și ca modalitate de vindecare. Art terapia este folosită de numeroși terapeuţi ca metodă de sine stătătoare sau complementară altor terapii.

Două psihoterapeute, Anca Elena Boalcă (Anca B.) și Anca Ghearasămescu (Anca G.), își ajută pacienţii apelând și la artă. Anca Boalcă folosește creativitatea ca exerciţiu terapeutic, în timp ce Anca
Ghearasămescu este art terapeut. Din dorinţa de a afla mai multe despre arta ca modalitate de vindecare, le-am provocat la o discuţie, într-o zi însorită de iunie.

284092420_425101926141930_7847360106248596087_n
Anca Elena Boalcă (stânga) și Anca Ghearasămescu (dreapta)

 

„Arta ca modalitate de vindecare este la fel de veche precum picturile rupestre de pe pereţii peșterilor. Artiști faimoși, ca Jackson Pollock, Vincent van Gogh, Edvard Munch, au găsit în exprimarea artistică o modalitate de a-și gestiona propria angoasă”, spune Anca G.

Mi-a explicat apoi că art terapia unește limbajul psihologiei cu cel al artei, devenind astfel un act creativ, vizual, concret și non-verbal: „Prin art terapie sunt deschise căi de comunicare care trec peste limitele limbajului verbal, explorând emoţii care nu pot fi rostite. În cadrul procesului se dezvoltă o punte de comunicare între client și terapeut prin intermediul lucrării create, apărând astfel un spaţiu al vindecării”.

Conexiunea minte-corp

Art terapia utilizează procesul creativ pentru a facilita un grad crescut de conexiune între minte și corp, sprijinind astfel dezvoltarea personală și starea de bine psihologică. Calitatea estetică a lucrării nu este importantă, iar experienţa artistică anterioară a clientului nu este necesară, a punctat Anca G.

Însă prezenţa art terapeutului este importantă în tot acest proces. Acesta facilitează scoaterea la lumină a imaginilor din inconștient, de aceea diferenţierea între art terapie și arta ca formă de terapie este extrem de importantă, spune specialista: „Arta poate avea o funcţie terapeutică pentru cel care o privește, însă nu este art terapie. (...) Putem vorbi despre art terapie atunci când procesul creativ se realizează în cadrul terapeutic și este facilitat de un art terapeut format în această abordare”.

În sesiunile sale terapeutice, Anca G. pune la dispoziţia beneficiarilor creioane colorate, acuarele, culori acrilice sau tempera, cretă pastel, creioane cerate, cărbune, lut, materiale pentru colaj, materiale din natură, fiecare oferind experienţe senzoriale diferite:

1

„Lutul este materialul cu cea mai largă perceptibilitate senzorială și ocupă un loc special în art terapie. (...) Beneficiarii pot percepe textura și [pot observa] cum răspunde lutul când este lucrat. (...) Lucrul cu acesta folosește atingerea ca o modalitate de regăsire cu și de sine”.

Beneficii și influenţe

Printre beneficiile art terapiei se numără: reducerea stresului și scăderea nivelului de cortizol, diminuarea semnificativă a problemelor de comportament în rândul copiilor și adolescenţilor, îmbunătăţirea semnificativă a imaginii de sine, scăderea simptomelor depresiei, scăderea efectelor burnoutului, susţinerea tratamentului în caz de stres posttraumatic.

Aceasta are influenţe benefice și în ceea ce privește susţinerea tratamentului bolnavilor de Alzheimer. Este de asemenea utilă ca terapie complementară în cazul copiilor diagnosticaţi cu autism.

288594239_1709094069439466_63164076647064406_n

Pe de altă parte, art terapia este utilizată în cazul unui diagnostic psihiatric și pentru că întărește percepţia de sine, îmbunătăţește funcţionarea socială și creează sentimentul de apartenenţă.

„În lucrul cu grupurile de art terapie pentru pacienţii de la Spitalul de Psihiatrie Titan «Dr. Constantin Gorgos» am observat cum art terapia îi ajută să îşi recâştige demnitatea atunci când stigma diagnosticului este împovărătoare. Pacienţii au putut să îşi cultive o identitate artistică şi să creeze punţi între ei atât la nivel de relaţii interpersonale, cât şi în interiorul psihicului lor”, a arătat Anca G.

Totul este permis

Când vine vorba de art terapie, oricine poate beneficia de ea. Se adresează persoanelor din toate mediile sociale şi de toate vârstele, chiar dacă copiii sunt cei mai deschiși către această formă de terapie: „Copiii se bucură aproape mereu când văd masa cu materiale la prima şedinţă. Pentru adulţi, primul contact cu varietatea de materiale (…) poate să fie puţin intimidant. (…) Însă majoritatea (...) sunt curioşi şi deschişi să încerce şi altceva. După câteva şedinţe simt ce înseamnă să trăiască un alt mod de conectare cu sine şi înţelegere de sine. Descoperă atât un mod nou de a privi o problemă sau temă personală, cât și faptul că în ei există resursele interioare care să îi sprijine să aducă mai multă claritate şi înţelegere în viaţa interioară”, spune Anca Ghearasămescu.

O şedinţă de art terapie Phronetik®, tipul de terapie practicat de Anca G., are trei etape: discuţia preliminară pentru identificarea temei de lucru, realizarea lucrării şi discuţia de final pe marginea procesului creativ și a lucrării. „Tema şedinţei vine de cele mai multe ori de la client, art terapeutul poate doar să sintetizeze o propunere în urma discuţiei preliminare. Poate cel mai important fapt pe care art terapia îl aduce este acela că orice vine din tărâmul inconştientului este permis”, adaugă Anca G.

288638940_795216485217869_4646411677859060344_n

Art terapeutul facilitează utilizarea mijloacelor creative și a procesului creativ pentru explorarea emoţiilor, rezolvarea conflictelor interioare și descoperirea resurselor de vindecare. „Unii clienţi vin să lucreze pe teme concrete – relaţii, afecţiuni psihosomatice, manifestări ale stresului şi epuizării, adicţii, procese de pierdere şi doliu etc. Alţii aduc art terapia în viaţa lor ca parte a procesului unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri de sine. Prin art terapie, ceea ce nu a fost spus, văzut, [ceea ce e] reprimat sau chiar neconştientizat poate să devină manifestat, observat, înţeles şi integrat într-o formă nouă”, punctează specialista.

Pasiune transpusă în practica de zi cu zi

Anca Elena Boalcă a fost dintotdeauna pasionată de Testul Rorschach, sau testul petelor de cerneală, așa cum mai este el cunoscut. L-a studiat mai bine de zece ani, iar în prezent îl folosește ca metodă de psihodiagnostic: „Metoda pe care Testul Rorschach o propune este laborioasă și analitică. Atunci când este folosit pentru a face psihodiagnostic, protocolul de lucru este strict, iar psihologul trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a putea face scorarea și
interpretarea”, spune Anca B.

În procesul terapeutic, testul trebuie aplicat cu atenţie, pentru că se poate forma un conflict între cadrul terapeutic și protocolul de aplicare a acestuia, își continuă explicaţiile specialista: „Dacă terapeutul intenţionează să folosească testul în cadrul terapeutic, el trebuie să anunţe clientul din timp, să vorbească despre asta cu clientul. Psihoterapeutul trebuie să știe dacă vrea un psihodiagnostic clasic Rorschach sau un instrument proiectiv pe care să îl folosească în scop terapeutic”.

Interiorul generat de exterior

Pe lângă Testul Rorschach, Anca B. a înglobat în practica sa terapeutică și elemente care ţin de creativitate: „Creativitatea în procesul terapeutic este calea prin care putem lucra cu proiecţia. Este un exerciţiu proiectiv. Proiecţia psihică este mecanismul psihologic care ne pune faţă în faţă cu realitatea noastră interioară. Prin proiecţie putem să ne dăm seama ce se întâmplă la nivel profund psihologic, cum s-au construit instanţele psihice și cum s-au format mecanismele de funcţionare psihică”.

288642292_607336670844679_8592702700483353938_n

Proiecţia formează baza empatiei și se formează din experienţele integrate la nivel inconștient: „Freud spune că, în proiecţie, gândurile, motivaţiile, dorinţele și sentimentele care nu pot fi acceptate sunt expulzate în lumea exterioară și atribuite altcuiva. Mecanismul de apărare al identificării proiective diferă de proiecţie, este dat de indicele de realitate. Acest aspect se poate verifica cu ajutorul Testului Rorschach”.

Lucrul cu proiecţia are un scop bine stabilit, acela de a accesa zone psihice pe care oamenii nu reușesc să le acceseze în mod conștient. În cadrul procesului, fiecare element contează – culorile, gesturile, felul în care este aleasă planșa, cuvintele folosite: „Lucrul cu proiecţia ne ajuta să explorăm conflictul nevrotic, să scoatem la suprafaţă tensiunea acumulată în cadrul acestuia. (...) De exemplu, o persoană care are o aventură se poate teme că partenerul său plănuiește una sau își poate acuza partenerul nevinovat de adulter. Această situaţie reprezintă conflictul nevrotic și se regăsește în tulburările de personalitate de tip narcisic și borderline”, spune Anca B.

Totodată, lucrul cu proiecţia poate ajuta o persoană cu un ego fragil să reducă anxietatea. În astfel de cazuri, poate fi necesară o terapie care ar include reconstruirea lentă a personalităţii prin analiza proiecţiilor.

Rescrierea scenariului afectiv

Feedbackul primit a fost și el unul pozitiv, beneficiarii fiind entuziasmaţi de a lucra cu pete de culoare: „Am observat că descoperim mai ușor emoţiile, le identificăm și în funcţie de constelaţia afectivă în care se află clientul. Aceste exerciţii ne ajută să rescriem scenariul afectiv, să dăm sensuri noi pentru viaţă”.

Exerciţiile creative sunt și ele un instrument valoros în munca terapeutică. Orice exerciţiu creativ pune în scenă proiecţiile, spune Anca B.: „Atunci când știi să surprinzi proiecţia și să o pui în lumina conștiinţei, acest lucru ajută procesul terapeutic. Exerciţiul creativ este un instrument prin care persoana își ia un spaţiu în care poate să exploreze conţinuturi inconștiente neprelucrate”.

289034952_2561749727294781_7907929889339399064_n

În practica ei, Anca preferă să lucreze cu simboluri și culori. Fiecare proces terapeutic este diferit, la fel și evoluţia fiecărei persoane. Aceasta este influenţată de experienţele de viaţă ale beneficiarului și de resursele sale psihice: „Relaţia terapeutică este foarte importantă, (...) asigură cadrul de creștere, iar în felul acesta persoana ajunge mai ușor la conţinuturile inconștiente neprelucrate, care în general sunt dureroase și înfricoșătoare pentru eul conștient. Spaţiul terapeutic împreună cu instrumentele proiective fac ca această legătură să fie mai firească și mai sigură”, a conchis Anca Elena Boalcă.

Jocul cunoașterii de sine

M.A. este una dintre persoanele cu care Anca B. a folosit creativitatea în procesul terapeutic. Am rugat-o să ne povestească ce a însemnat această experienţă pentru ea: „Mi-am dat seama că îmi stăteam mai mult în cale la început, așa că am ales doar să mă joc. Am folosit degetele [în procesul creativ] și le-am «mânjit» pe planșă, așa cum făceam când eram copil. Am rămas surprinsă de rezultat și cu un zâmbet pe faţă.

Pe lângă vizual, din comunicarea cu Anca am identificat fiecare culoare și am asociat-o cu anumite stări, trăiri, iar drumul și interpretările făcute de ea erau ghidate chiar către gândul pe care îl aveam când am pictat. Tot ce am vizualizat în timp ce pictam, ea mi-a descris prin culorile pe care am ales să le pun pe planșă. În urma exerciţiului, mi-am dat seama de stările prin care am trecut și prin care trec în prezent și ce aș vrea să schimb [la mine]. A fost un joc de cunoaștere de sine. Și cel mai frumos este că am făcut-o inconștient, dar interpretarea a fost pliată pe realitate”.

Din drag pentru oameni și creativitate

Punând laolaltă dragostea de oameni și de creativitate, Anca B. și Anca G. au dat naștere și proiectului „ View of Life”, un proiect al întrebărilor care își caută răspuns în culoare, în forme și care îmbină elemente de art terapie și din psihodiag­nosticul Rorschach.

„Proiectul a apărut spontan. A venit de la sine în timp ce realizam împreună o pictură care avea în principal un rol decorativ. Apoi ne-am uitat la ea și am început să îi facem o povestire, descoperind astfel, fascinate, cât de bogată în simboluri era acea planșă”, îmi spun cele două specialiste.

image-from-rawpixel-id-5964636-jpeg
Foto: Rawpixel

Picturile realizate sunt create printr-o tehnică bazată pe elementul surpriză. „Alegem doar culorile, însă nu știm niciodată cum va arăta imaginea până când nu este gata”, mărturisesc cele două terapeute.

Proiectul se adresează oamenilor care își doresc să afle mai multe lucruri despre sine, celor care își doresc să dea frâu liber creativităţii din ei înșiși, dar și celor aflaţi în căutarea întrebărilor potrivite sau a răspunsurilor la întrebările pe care le au. În viitor, Anca B. și Anca G. își doresc să extindă proiectul și către colegii de breaslă care vor să aducă exprimarea creativă în practica lor de cabinet.

Citiți și: Esențialul despre medicina de călătorie

 

Etichete: art terapie burnout Testul Rorschach testul petelor de cerneala autism View of Life anxietate depresie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.