Am vizitat recent Institutul Oncologic București și am văzut lucruri care confirmă faptul că atunci când există voinţă se pot face multe… bune.

Pe măsură ce rolul radioterapiei în tratamentul afecţiunilor oncologice crește, sistemul sanitar din România trebuie să se adapteze și el noilor realităţi; este mare nevoie de investiţii în dotarea cu tehnologii moderne a spitalelor și clinicilor din ţară.

În prezent, tehnologia VMAT (Volumetric-modulated arc therapy – Terapie cu arc modulat volumetric) se pare că ar fi cea mai performantă metodă de radioterapie pentru tratarea cancerului.

Ea asigură o precizie crescută a fasciculelor de radiaţii trimise către ţinta tumorală, cu afectare minimă a ţesuturilor adiacente. Este o tehnologie care permite rotaţia sursei de iradiere în jurul pacientului, tumora fiind astfel abordată la 360 de grade. De asemenea, doza de radiaţie poate fi modificată inclusiv în timpul iradierii.

La drum cu noul Elekta

Au început să se miște lucrurile și la noi pe zona radioterapiei, de câţiva ani unele spitale fiind deja dotate cu acceleratoare liniare de ultimă generaţie. Un program al Ministerului Sănătăţii (MS) cu Banca Mondială a fost gura de oxigen în acest sens.

Așa se face că și Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București (IOB) a primit finanţare pentru un astfel de echipament, iar în momentul actual acesta este deja instalat în unitate și se află în faza de teste.

Este un accelerator liniar Elekta Infinity (producţie 2018) cu o energie de 6 MV fascicul de fotoni, care se alătură altor două acceleratoare liniare de tip Varian, mai vechi, aflate în dotarea institutului din 2012.

„Pe noul echipament vom putea efectua și tehnici de IMRT-VMAT, IGRT, ceea ce până acum nu era posibil la noi în Institut. Avem deja autorizaţie, aparatul este în funcţiune, facem probe – avem planificată o etapă de punere în funcţiune, cu reprezentanţi ai Elekta din afara ţării în
perioada 6-7 iulie.

Atunci se va face simularea și apoi se va trata pacientul real împreună cu experţi în fizică medicală”, explică dr. fizician Ancuţa Baciu, responsabilă cu protecţia radiologică în cadrul IOB.

Potrivit acesteia, noul accelerator este un sistem integrat, cu capacităţi complete de tratament radioterapeutic, care permite personalizarea imaginii și fluxurilor de lucru.

Sistemul în sine are în componenţă și un dispozitiv numit Phantom Octavius 4D, una dintre cele mai eficiente și precise soluţii pentru controalele pre-tratament IMRT, IGRT, IMAT, VMAT.

Cu ajutorul acestui dispozitiv se poate realiza planul de tratament, înainte de a fi livrat pe fracţii pacientului, conform recomandărilor medicului de radioterapie.

„Înainte de a începe tratamentul, se face o simulare cu această fantomă [Octavius 4D], care ne indică nouă, fizicienilor, că planul este corect întocmit și poate fi aprobat spre livrare pacientului.

Adică atât câmpurile, cât și doza prescrisă pe fiecare ședinţă în parte sunt corecte. Totul trebuie să fie ţintit pe volumul tumoral cu o precizie maximă”, completează Ancuţa Baciu.

Medicină nucleară cu tehnologie de vârf

Noua eră în medicina nucleară vine cu o serie de metode de diagnostic și monitorizare realizate cu echipamentele de imagistică capabile să facă o achiziţie tridimensională și în același timp hibridă. Am aflat că și IOB deţine, începând cu anul trecut, două astfel de echipamente, printr-o investiţie a MS.

„Sunt sisteme hibride de scintigrafie, de ultimă generaţie, care ajută la stadializarea pacienţilor cu cancere de prostată, de sân – cele mai frecvente localizări –, dar și a tumorilor neuroendocrine.

Ajută, de asemenea, la efectuarea unor detectări de ganglioni santinelă la pacienţii cu melanom malign sau cu cancer de sân, o metodă nouă care ne permite să operăm conservator acești pacienţi, cu efecte adverse mult mai reduse comparativ cu chirurgia clasică”, explică dr. Mirela Gherghe, medic primar Medicină nucleară, șef de lucrări la UMF „Carol Davila” și coordonatoarea Secţiei de Medicină nucleară a IOB.

Potrivit acesteia, investigaţiile pentru detectarea ganglionilor santinelă în cazurile menţionate anterior se realizează la IOB de aproximativ zece ani, „dar cu aceste echipamente moderne le putem detecta cu o precizie mult mai mare”.

Aceeași situaţie este și în cazul scintigrafiei cu analog de somatostatină pentru detecţia și stadializarea tumorilor neuroendocrine, care se realizează aici încă de acum opt ani, în premieră atunci
pentru România.

Aceste echipamente, adaugă dr. Mirela Gherghe, permit realizarea unor imagini tridimensionale în cazul investigaţiilor scintigrafice, precum și imagini de fuziune:

„Putem avea imaginea de CT, imaginea de medicină nucleară – de scintigrafie – și imaginea fuzionată, precum și reconstrucţiile 3D”.

În plus, se pot face cuantificări ale leziunilor comparativ cu ţesuturile sănătoase, datorită softurilor moderne cu care sunt dotate:

„Putem vedea leziunea atât morfologic pe secvenţa CT, cât și din punctul de vedere al activităţii metabolice, al fixării radioizotopului cu tropism pentru leziunea oncologică”.

Și câte ar mai fi de făcut…

Într-o discuţie recentă cu dr. Lidia Kajanto, manager IOB, am aflat că nu doar aparatura menţionată mai sus ar intra în categoria noutăţilor de la acest institut, ci ar mai fi multe altele realizate din investiţii proprii, sponsorizări și aplicaţii la proiecte cu finanţare europeană.

Am aflat (și am văzut), de exemplu, că zona de spitalizare de zi s-a extins cu 20 de posturi pentru administrarea chimioterapiei, dar și cu două cabinete de consultaţii.

Iar în contextul pandemiei de COVID-19 s-au realizat și circuite separate pentru spitalizarea de zi. Există și o zonă modernă de recepţie pentru acești pacienţi.

„Înainte, pentru spitalizarea de zi erau alocate saloane clasice cu paturi. Am identificat un spaţiu de 300 mp, la parter, în apropierea farmaciei, pe care l-am amenajat și dotat pentru administrarea chimioterapiei, în regim de spitalizare de zi.

Am ales acel spaţiu în continuarea farmaciei pentru că în perioada următoare vom face, în fostul laborator al farmaciei, o staţie de diluţie”, declară dr. Lidia Kajanto.

Tot din surse proprii a fost amenajat un salon postanestezie cu două paturi și grupuri sanitare.

Managerul IOB spune că acest salon va fi utilizat atât pentru copiii care vor face radioterapie cu sedare la noul accelerator Elekta, cât și pentru copiii cu afecţiuni oncologice care vor face investigaţii IRM, cu anestezie, la echipamentul de 1,5 Tesla achiziţionat recent printr-un proiect cu
fonduri norvegiene.

Lista continuă cu laboratorul de analize medicale, dotat și el cu tehnologie de ultimă generaţie pusă la dispoziţie de o companie multinaţională, spitalul achitând, pentru analizele efectuate aici, doar contravaloarea reactivilor la un preţ negociat anterior. Laboratorul funcţionează de anul trecut, spune Lidia Kajanto, „iar costurile spitalului cu aceste analize a scăzut cu 30%”.

Din septembrie se vor face și teste pentru COVID-19: „Am amenajat spaţiile și totul va fi gata până în toamnă”.

Laboratorul de anatomie patologică a beneficiat și el de dotări, în prezent analizele de imunohistochimie făcându-se aici – „până acum nu
se făceau la noi”. La rând ar fi laboratorul de biologie moleculară, care urmează a fi dotat.

Pe finalul discuţiei noastre, managerul IOB a dezvăluit care sunt intenţiile în ceea ce privește cercetarea în cadrul Institutului:

„Mai am o perspectivă cu regândirea și reorganizarea cercetării – să avem nuclee de cercetare, să existe continuitate între partea clinică și partea de cercetare”.

Și reamenajarea biobazei ar fi în plan pentru reorganizare – este în pregătire un proiect de finanţare cu fonduri europene, prin care „animăluţele pentru cercetare – nu mai sunt atât de multe –, să fie relocate, iar în locul lor să fie amenajat un centru de paliaţie și pentru studii clinice de fază 1”.

Ar mai fi în plan realizarea unei staţii de oxigen, dar și a unui centru de cogenerare, prin care „am asigura căldură pentru toată platforma Fundeni”, conchide managerul IOB.