Conferinţa „Zilele Medicale și Știinţifice ale Institutului Oncologic București” a avut loc în perioada 4-7 mai, în format hibrid. La eveniment au fost prezenţi medici atât din cadrul institutului, cât și din alte spitale, precum și studenţi la medicină. Manifestarea are, potrivit dr. Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic București (IOB), și obiectivul de a educa gândirea medicală, în primul rând a tinerilor la început de drum. Medicul a prezentat și o parte dintre realizările cele mai importante din cadrul institutului. De exemplu, s-a dezvoltat Departamentul de Medicină Nucleară prin achiziţionarea unui PET-CT, care la ora actuală este cel mai performant din ţară.

La rândul ei, conf. dr. Laurenţia Galeș, director medical IOB, a menţionat că, odată cu proiectul de amenajare a Ambulatoriului de specialitate, a venit și includerea unor noi specialităţi în echipă: „Avem de anul acesta Genetică medicală, pentru că una dintre rezidentele noastre a încheiat perioada de rezidenţiat și acum este specialist în institut. (...) O să avem Ortopedie, Neurochirurgie, Nefrologie, foarte importante pentru patologia oncologică”, a adăugat conf. dr. Laurenţia Galeș.

Managerul IOB a vorbit și despre obiectivele pe care și le-a setat pentru institut. Acestea se bazează pe accesarea fondurilor europene: „Așteptăm semnarea contractului de finanţare pentru un proiect care este dedicat scăderii ratei infecţiilor nosocomiale, care va însemna dotări pentru secţiile de bloc operator, terapie intensivă și laborator”.

Medici din Galaţi, la IOB

La eveniment au participat, atât cu prezentare, cât și cu sesiune de prezentare de postere, doi medici de la Spitalul Judeţean Galaţi. Este vorba despre dr. Ana-Maria Ilie, medic specialist Radioterapie, și dr. Andreea Ciobanu, fizician medical. Dr. Ana-Maria Ilie a explicat că subiectul pe care l-au abordat în prezentare – interacţiunea dintre radioterapie și integrarea radioterapiei în cursul tratamentului sistemic al cancerului glandei mamare – este o provocare: „O discuţie, o dezbatere și un subiect interesante pentru practica de zi cu zi, în sensul că nu avem ghiduri bine stabilite în ceea ce privește interacţiunea dintre tratamentele combinate”.

Printre cei prezenţi la Zilele IOB am remarcat și doi studenţi de la UMFST Târgu Mureș. Alexandra Maria Neguţescu și Teodor Marian Baciu spun că această manifestare înseamnă pentru ei descoperirea unei posibilităţi de abordare a oncologiei în viitor. „Eu, fiind studentă, mă gândesc la oncologie după ce termin facultatea și consider că participarea la acest eveniment poate să îmi facă o cale mult mai clară pentru viitor. Vreau să-mi fac o imagine mai clară despre oncologia din România în spitale, eu fiind încă în an preclinic”, a spus tânăra.

Cazuri cu două cancere ginecologice sincrone

Despre patologia ginecologică a vorbit conf. dr. Laurenţiu Simion (foto). Ideea lucrării pe care a prezentat-o, spune el, a plecat de la o pacientă destul de tânără diagnosticată cu cancer de col uterin, care părea să aibă și un chist ovarian. La o evaluare imagistică mai atentă, s-a dovedit a fi un chist adenocarcinom. „Și pornind de la această pacientă, ne-am gândit că poate am dat noi peste un caz rar, cu două cancere ginecologice sincrone, și ar putea să iasă de aici o prezentare de caz.”

După ce au verificat datele din literatură, au văzut că aceste duble localizări nu sunt chiar atât de rare, „și atunci am zis că ar merita să ne uităm în statistica IOB pe zece ani ca să fie semnificativ”. Dintre cele 7.419 paciente cu neoplazii ginecologice, au identificat 36 cu cancere ginecologice sincrone. „Procentual, înseamnă doar 0,5%, și am mai găsit și 12 cazuri cu cancer ginecologic și un alt cancer pelvin, de tipul rectal sau vezical, tot la categoria cancere sincrone. Evident c-am exclus din această statistică tumorile metacrone, metastazele sau recidive”, a menţionat conf. dr. Laurenţiu Simion.

Din prezentare reiese că, de regulă, în aceste neoplazii ginecologice sincrone asocierea cea mai frecventă este între cancer ovarian și cancer endometrial de tip endometrioid, cu diferenţiere destul de bună. În literatura mai veche, incidenţa acestor neoplazii sincrone ginecologice era undeva între 1 și 6%. În literatura mai recentă, incidenţa aceasta a scăzut la 0,7 până la 1,8% dintre pacientele tratate pentru cancere genitale.

În ceea ce privește prognosticul acestor neoplazii sincrone, de regulă ele sunt cu malignitate scăzută, dar evident intervin particularităţi legate de vaccinarea HPV, legate de educaţia medicală a populaţiei, de accesibilitatea la servicii medicale. Iar la unele dintre aceste elemente, spune medicul, noi nu stăm prea bine: „Probabil că sunt cele care schimbă tabloul din România faţă de datele din alte state”.

Tratamentul neoadjuvant în cancerul bronhopulmonar

Este importantă perspectiva terapiei neoadjuvante în cancerul bronhopulmonar în stadiile incipiente, a precizat dr. Alin Burlacu, medic specialist Chirurgie toracică. Potrivit lui, scopul nu este de a converti cazul către operaţie, ci să ofere pacientului o perspectivă mai bună din punctul de vedere al supravieţuirii. Să îmbunătăţească supravieţuirea „din punctul de vedere al intervalului liber de boală și al calităţii vieţii”.

Astfel, precizează medicul, există câteva review-uri legate de noile perspective în ceea ce privește neoadjuvanţa în cancerul bronhopulmonar: „S-a dovedit că există o îmbunătăţire a complianţei la terapie dacă se face tratament neoadjuvant, pentru că de multe ori pacienţii care se operează ajung să nu mai fie conduși către tratamentul adjuvant. Și aici vom face referire la tumor board, la echipa multidiscipinară”. Dr. Alin Burlacu consideră că este foarte important ca pacientul să fie încă de la început în comisii multidisciplinare.

De asemenea, medicul a mai subliniat că neoadjuvanţa ajută să fie evaluat răspunsul imagistic in vivo la tratament: „Pacientul face tratament, este diagnosticat imagistic cu o boală, cu un cancer bronhopulmonar, face tratament și observăm răspunsul: tumora a scăzut în dimensiuni sau nu, deci tratamentul a fost eficient sau nu. La fel putem face o evaluare anatomo-patologică”. La tratamentul adjuvant însă nu se știe exact dacă tratamentul făcut va fi sau nu util pacientului. „Și asta deschide perspectiva pentru a modela tratamentul adjuvant”, a conchis medicul.