Autorii studiului estimează că această particularitate a răspunsului lor imun ar putea fi responsabilă și de simptomele long-COVID.  

Studiul a comparat 245 de persoane care au avut long-COVID cu 86 de angajaţi din sănătate care s-au recuperat după COVID-19 fără să dezvolte simptome pe termen lung. Ambele grupuri nu fuseseră vaccinate anterior începerii studiului. După ce au primit prima doză, cele două grupuri au prezentat răspunsuri imune similare. Însă după opt săptămâni, titrurile de anticorpi din grupul care dezvoltase long-COVID rămăseseră înalte, comparativ cu cele ale grupului fără long-COVID. În plus, grupul cu long-COVID a dezvoltat și un nivel crescut susţinut al anticorpilor împotriva fragmentelor replicante ale virusului.

        „Teoretic, producerea unor astfel de anticorpi la titruri înalte poate însemna că aceste persoane sunt mai protejate de infecţie. Trebuie să verificăm dacă răspunsul imun accentuat corespunde gravităţii sau numărului de simptome asociate long-COVID”, a declarat dr. Catherine Le, codirector al programului de recuperare post-COVID al Centrului Medical Cedars-Sinai din California, unde a fost desfășurat studiul.

        În cadrul studiului, long-COVID a fost definit ca prezenţa simptomelor induse de infecţia cu SARS-CoV-2 pentru un timp mai îndelungat de 12 săptămâni. Simptomele cele mai frecvente din acest sindrom sunt oboseala, dispneea și alterarea funcţiei cerebrale, manifestată prin „brain fog” (confuzie) și probleme de memorie.