Statisticile privind prevalenţa long-COVID diferă, studiile estimând că aproximativ 12,5% dintre pacienţii care au trecut prin infecţie acută cu SARS-CoV-2 (unul din opt) dezvoltă long-COVID. Această patologie include simptome precum fatigabilitatea, ceaţa mentală, durerile musculare, dificultăţile respiratorii. 

        Cercetătorii de la Universitatea din Zürich au urmărit 39 de participanţi sănătoși și 113 pacienţi cu COVID pentru mai mult de un an de la confirmarea infecţiei cu SARS-CoV-2. Le-au recoltat mostre de sânge la diferite intervale de timp. După șase luni, 40 de pacienţi prezentau simptome de long-COVID. În studiu au fost incluse persoane care fuseseră infectate cu SARS-CoV-2, dar care se recuperaseră complet; unele care prezentaseră simptome timp de câteva luni după infecţia acută și altele care prezentau la momentul desfășurării studiului simptome de long-COVID.

        Cercetătorii au analizat peste 6.500 de proteine din probele de sânge și au observat că deosebirile cele mai mari între diferitele categorii de persoane s-au înregistrat la nivelul proteinelor din sistemul Complementului. Persoanele cu long-COVID prezentau o activare exagerată a acestui sistem. Mai mult, persoanele care s-au vindecat de long-COVID în primele șase luni de urmărire au prezentat o normalizare a activităţii sistemului Complementului în probele de sânge.

        Pacienţii cu long-COVID au prezentat un dezechilibru în favoarea formării de complexe de atac al membranei celulare. Acestea sunt structuri ale Complementului care se inserează în membranele celulelor și sugerează un grad ridicat de leziuni tisulare. Acești pacienţi prezentau la nivel sanguin și markeri de leziune celulară, de inflamaţie trombocitară și de activare endotelială, precum factorul von Willenbrand. Mai mult, ei aveau un nivel ridicat al markerilor de activare trombocitară și al agregatelor de tip trombocite-monicite. De asemenea, aceste persoane prezentau un grad ridicat de activare mediată prin anticorpi a căii clasice a Complementului.

Ecouri în tot organismul

        Proteinele sistemului Complementului sunt enzime sintetizate de ficat ce reprezintă aproximativ 10% din proteinele sanguine. Ele se activează una pe alta, în cascadă, fiind implicate în imunitatea înnăscută, nespecifică, precum și în imunitatea adaptativă. În plus, sistemul Complementului comunică cu întreg organismul, inclusiv cu sistemul coagulării. Acest lucru explică prezenţa trombozelor și afectarea endoteliului la persoanele cu long-COVID.

        Mai multe a explicat pentru publicaţia El Pais dr. Onur Boyman, autor principal al studiului și șeful departamentului de Imunologie și Alergologie Clinică la Facultatea de Medicină a Universităţii din Zürich: „Sistemul Complementului constă în mici proteine care pot ajunge prin intermediul sângelui la toate organele. Într-o situaţie normală, sistemul Complementului este complet activ, nu pentru că avem o infecţie virală, ci pentru că acest sistem deţine multe funcţii diferite, cum ar fi eliminarea celulelor moarte. Totuși, dacă ai un sistem al Complementului cu funcţie anormală, el poate provoca leziuni, iar nivelul leziunilor poate fi specific fiecărui individ. La unii poate fi afectat creierul, la alţii plămânii, la alţii intestinele... Depinde de persoană”.

        Studiul nu răspunde însă la întrebarea ce menţine activ sistemul Complementului la unii pacienţi și de ce unii pacienţi cu long-COVID își revin în timp, iar alţii nu (sau nu încă), după cum admite și dr. Onur Boyman. E vorba de un tablou al disfuncţiilor imuno-metabolice care stau la originea long-COVID, iar sistemul Complementului este doar o parte a acestuia, consideră și alţi specialiști care au comentat studiul. El poate reprezenta însă un pas în stabilirea unui diagnostic pentru acești pacienţi și o posibilă direcţie terapeutică. Pe piaţă există deja medicamente care ţintesc sistemul Complementului.