Am stat de vorbă recent cu psihologul clinician Elena Chiriac despre dependența de jocuri de noroc și dependența de pariuri sportive. Ea a subliniat că dependența de jocuri de noroc poate subordona întreaga viață psihică și conduita comportamentală a individului.
Potrivit informațiilor din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, aflat la cea de-a cincea ediție (abreviat ca DSM-5), în dependența de jocuri de noroc o persoană manifestă pe o perioadă de 12 luni patru sau mai multe simptome din lista de mai jos.
Elena Chiriac (foto), psiholog clinician, mi-a detaliat care sunt aceste simptome, dar și cum putem înțelege noi, ca societate, mai bine acest tip de dependență.
Citiți și: Ludomania - „Fata Morgana” zilelor noastre
Conform DSM-5, în dependența de jocuri de noroc, persoana trebuie să manifeste pe o perioadă de 12 luni patru sau mai multe dintre următoarele simptome:
După cum este specificat și în criteriile de mai sus, dependența de jocuri de noroc poate subordona întreaga viață psihică și conduita comportamentală a individului. Pe scurt, totul ajunge să fie despre jocurile de noroc sau pariuri.
În lipsa obiectului adicției, persoana poate deveni iritabilă, ceea ce se poate exprima prin comportamente violente (verbal sau fizic), neliniște psihomotorie, planificarea viitoarelor jocuri sau pariuri, furt, manipulare sau fraudă (în cazurile severe, persoana poate apela la comportamente antisociale pentru a-și întreține dependența).
Prin aceste acțiuni, riscă să îi îndepărteze pe cei apropiați și astfel poate interveni și retragerea socială – persoana se izolează de prieteni și familie, iar jocurile de noroc sau pariurile devin un pericol major.
Dependența presupune cedarea, într-o anumită măsură, a autonomiei personale în schimbul satisfacerii unei nevoi în mod persistent și recurent, deci nu reprezintă un mecanism sănătos în sine. Cu toate că există și adicții încurajate social (cele pe care oamenii le-ar considera „mai bune”), cum ar fi dependența de muncă, viața persoanei poate fi afectată sever și în acest caz, la fel cum se întâmplă și în dependența de jocurile de noroc (catalogată cultural drept „mai rea”).
În esență, dependențele au același principiu biologic, dar se pot manifesta diferit în plan psihosocial. Așadar, criteriul pe care l-aș folosi mai degrabă ar fi cel al severității: cât de sever este afectată persoana de dependență, cum îi influențează viața și ce impact are asupra celor din jurul său și asupra societății ca întreg. Folosind acest cadru, putem înțelege mai bine diferitele tipuri de dependențe, manifestarea lor și le putem gestiona mai eficient.
Societatea din România nu are exercițiul setării asertive a limitelor, un element esențial în cazul dependențelor. De obicei, familia sau prietenii fie se resemnează cu comportamentul persoanei, ajungând în final să o excludă („Lasă că și-o face cu mâna lui/ei, eu i-am spus de atâtea ori”), fie îi pun limite într-o manieră agresivă („Ori te lași, ori stricăm relația”; „Mă faci de râs”; „Chiar nu ești în stare să te lași?”; „Dacă te duci iar acolo, nu te mai primesc acasă”).
Este nevoie să punem limite, dar în același timp să îi arătăm persoanei că vrem să fim lângă ea, că ținem la ea și tocmai de aceea nu o vom lăsa să își facă rău. Nu putem modifica într-o manieră sănătoasă și de durată un comportament dezadaptativ prin „amenințarea” cu ruperea relației, judecata socială sau privarea de nevoi esențiale și nici nu ne putem aștepta să înceteze de la sine.
Este important să reținem că, în cazul dependențelor, ajutorul specializat (psihologic sau psihiatric) este necesar, iar sprijinul acordat de familie și prieteni este esențial. Adicția creionează pentru persoana vulnerabilă o lume ideală, în care la început primește tot ceea ce simte că i-a lipsit până în acel moment. Dar pe măsură ce trece timpul și dependența se cronicizează, sunt periclitate relațiile semnificative, educația sau locul de muncă, persoana își pierde treptat autonomia, iar viața sa este afectată profund de dependență. Din acest motiv, conștientizarea acestui fenomen și intervenția în aceste cazuri sunt imperative.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe