Mediatic, vinde și subiectul al cărui protagonist suferă de psihopatologie. Nu doar că vinde. Arde. Dar arde în foc de paie. După care, ceea ce ar trebui să fie o revoluţie, o mișcare transformativă, o reformă profundă se împiedică în propriile botine. La miezul nopţii, caleașca Cenușăresei se transformă înapoi în bostan.

Tentez o explicaţie. Și se bazează pe propria-mi experienţă, la început de carieră.

Abia începusem să lucrez ca medic specialist. Preluasem practica a doi psihiatri de foarte bună reputaţie, deja maturi, care plecaseră din clinică. Așa cum se întâmplă frecvent, pacienţii și-au urmat medicul. Drept urmare, necunoscut fiind, a trebuit să fac cumva să „mă pun pe hartă”. Au fost diverse soluţii propuse de management pe partea de marketing și publicitate, dar a mai fost ceva. În perioada cu pricina făceam și psihiatrie de legătură pe spital. Astfel că am cerut, și am obţinut, oferta de gratuitate a evaluării de sănătate mintală pentru toţi pacienţii care cereau, aveau nevoie sau li se propunea asta. În primele luni au fost doi-trei, după care au fost cinci-șase, apoi lucrurile au intrat în normal.

Dacă vrem să ieșim din pălălaia senzaţiei către acces (mai) ușor la servicii MHPSS (de sănătate mintală și psihosociale) trebuie să considerăm – ca viziune pe termen scurt, mediu și lung – forme de gratuitate. Și cu o bună compensaţie pentru specialist.

Nu mă refer aici la „consultaţia de psihiatrie”. Mă refer la serviciile de screening pentru depresie, anxietate, adicţii etc. Mă refer (și) la serviciile de consiliere și psihoterapie, care să fie introduse în regim de decontare directă, la un preţ competitiv cu piaţa la acest moment.

Sunt bani bine investiţi. Și sunt bani care scad, de bună seamă, povara pe sistem în tot ce presupune cheltuielile colaterale făcute de oameni ale căror simptome sunt mai degrabă psihosomatice, ale căror prezentări în UPU sunt mai degrabă din cauza atacurilor de panică decât a infarctului miocardic ș.a.m.d. Soluţia găsită, în prezent, de „conectare” a serviciilor psihologice și a consultaţiei la psihiatru lasă loc de (mult) mai bine.

Psihologul ar trebui să poată fi recomandat direct de medicul de familie, dar și de medici din altă specialitate. Iar serviciile lui ar trebui să fie rambursate fix, nu procentual din decontul medicului. La fel de bine, cupleta medic psihiatru-psiholog trebuie să devină, cum e firesc, tripletă, adică să adauge și asistentul social dedicat.

Am avut odată un masterplan pe sănătate mintală. Au trecut mai bine de 15 ani de atunci. E timpul să avem unul nou. Și nu doar de dragul unui document, cât de dragul unui domeniu care e la intersecţia tuturor specialităţilor medicale și care privește atât omul bolnav, cât și omul sănătos.