Newsflash
Reportaje

Ludomania - „Fata Morgana” zilelor noastre

de Florentina Ionescu - apr. 28 2023
Ludomania - „Fata Morgana” zilelor noastre

Dependenţa de jocurile de noroc poate subordona întreaga viaţă psihică și conduita comportamentală a persoanei. Am discutat despre acest subiect cu un psiholog clinician și cu doi medici psihiatri.

principalaAdevăratul impact al reclamelor la jocurile de noroc, în opinia psihologilor, ar fi în cazul acelor persoane care încă se luptă cu acest obicei sau cu pariurile compulsive. Toate aceste forme de reclamă ar reprezenta un pericol considerabil pentru persoanele vulnerabile care încearcă să combată această dependenţă.

Vedem la fiecare pas – mai ales în marile orașe ale ţării – reclame stradale sau bannere ce promovează cazinouri online și nu numai. Pe internet ori la televizor sunt difuzate clipuri ori spoturi ale unor site-uri de jocuri de noroc sau de pariuri sportive. „The Winner Takes It All.”

Câștigătorul ia totul, dacă ar fi să dăm crezare versurilor melodiei cu același nume, interpretată de trupa ABBA. Totuși, dacă analizăm în profunzime ludomania sau jocul patologic de noroc (de șansă), ne vom da seama că, de fapt, „câștigătorul” ajunge să piardă tot. Dependenţa de jocurile de noroc poate subordona întreaga viaţă psihică și conduita comportamentală a persoanei.

Am discutat recent cu Elena Chiriac, psiholog clinician, dar și cu doi medici psihiatri despre acest tip de dependenţă. Eduard Moţoescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București și medic primar psihiatru, mi-a explicat că jocurile de noroc pot produce o dependenţă severă. 

 

Eduard Moțoescu, Șef lucrări Univ.dr.
Dr. Eduard Moțoescu

 

Aceasta se caracterizează prin nevoia imperioasă, compulsivă, de neînlăturat de a paria și ultimul leuţ. „Deși în fundal există luciditate și conștiinţă de sine, jucătorul este «paralizat» în a se opune dorinţei de a opri jocul și [în ideea de] a pleca acasă cu câștigul, rămânând până pierde tot.”

Dependenţa poate duce la faliment

Dependenţa atrage după sine numeroase complicaţii și consecinţe, ducând uneori chiar la faliment. Falimentul este „urmat de posibilitatea dezvoltării unei depresii reactive, cu consecinţe uneori dramatice (suicid) sau falimentul vieţii personale – divorţ, separare, pauperitate extremă, stigmatizare socială”.

De cele mai multe ori, pariorii prezintă și alte suferinţe psihice: elemente ale unor tulburări de personalitate (histrionic, narcisic, antisocial, borderline, dependent), tulburare depresivă (dacă nu ca vulnerabilitate premorbidă, atunci ca reacţie la falimentul financiar și personal pe care îl induce această dependenţă), coexistenţa altor dependenţe: de alcool, de droguri, de jocuri pe calculator.

p2 special

Din păcate, dependenţa de jocurile de noroc produce modificări funcţionale la nivel cerebral (crește secreţia de dopamină de la nivelul ariei tegmentale ventrale), care se manifestă prin reiterarea conștientă și incoercibilă a anumitor habitusuri care produc suferinţă personală.

Totodată, apare și suferinţa celor dragi, care dezaprobă și detestă aceste comportamente de risc pe care le afișează persoana dragă. „Jocurile de noroc au o componentă psihică mult mai subtil-letală decât dependenţele de substanţe, cu același deznodământ: anularea persoanei dependente”, a conchis medicul Eduard Moţoescu.

Disfuncţie socială, profesională și în alte arii

Despre subiectul acestui articol, dr. Adriana Ruţă Neagoe, medic psihiatru în SUA, spune că este unul pe cât de important, pe atât de greu și cu implicaţii socio-politice de sănătate publică: „Nici aici măsurile nu sunt bine puse la punct, pentru că restricţiile într-o societate democratică sunt cel mai greu de implementat”.

Adriana Ruță Neagoe Credit foto Ana-Maria-Moldovan
Dr. Adriana Ruță Neagoe Credit foto: Ana-Maria-Moldovan

 

Ludomania este o afecţiune care include aspecte precum sevrajul, toleranţa, încercările nereușite de a reduce comportamentul. Tulburarea este fie persistentă, fie recurentă, astfel încât, în timp, duce la disfuncţie socială, profesională sau în alte arii importante de funcţionare, a subliniat dr. Adriana Ruță Neagoe.

Experienţa oferită de scăderea acestei patologii  în timpul pandemiei, datorită închiderii cazinourilor, a terenurilor sportive, ne poate da o speranţă. Categoric ar fi benefică orice măsură îndreptată împotriva jocurilor de noroc, a locurilor acestea care au proliferat în România, a reclamelor care le fac mai îmbietoare. (Dr. Adriana Ruţă Neagoe)

Afecţiunea este asemănătoare cu impulsul de cumpărături excesive, preocuparea excesivă pentru internet și reţelele sociale, dar pentru acestea din urmă nu există criterii precise de diagnostic. În schimb, în cazul ludomaniei, dacă sunt îndeplinite patru criterii dintr-un set de nouă, se poate pune un diagnostic.

În practica sa, dr. Adriana Ruţă Neagoe întâlnește pacienţi care, de regulă, nu văd propriul comportament (jocurile de noroc) ca fiind unul problematic: „Consecinţele, care se traduc în performanţe profesionale scăzute sau relaţii interpersonale deteriorate, ei și le explică, de pildă, cu lipsa de motivaţie generată de o posibilă depresie”.

p3 special

În ceea ce privește severitatea comportamentului persoanelor dependente, informaţiile care se pot obţine de la apropiaţi nu sunt chiar cei mai buni indicatori.

Pentru identificare se folosesc metode de screening, cum ar fi chestionarul Lie/Bet, cu două întrebări: „1. A trebuit să minţi vreodată pe cineva important în viaţa ta în legătură cu cât de mult participi la jocuri de noroc?”, „2. Ţi s-a întâmplat să pariezi din ce în ce mai mulţi bani?”.

Profilul persoanei vulnerabile

Jocurile de noroc afectează diverse persoane, în felurite moduri, spune dr. Adriana Ruţă Neagoe: „Grupuri mai vulnerabile sunt cele cu indivizi dezavantajaţi social, cu câștiguri limitate.

În Statele Unite s-au raportat rate crescute ale jocurilor de noroc printre indivizii fără adăpost, [dar și printre] adolescenţii și vârstnicii care se află în situaţia de a recupera mult mai greu pierderile la joc”.

p4 special

De această patologie suferă, în principal, persoanele de sex masculin, dar progresia femeilor pentru ludomanie este mai rapidă, „vorbim aici de fenomenul «telescopului», ca și în cazul dependenţei de alcool și de droguri”. La adulţi, impactul financiar poate fi enorm.

„Am întâlnit indivizi cu pierderi sau datorii de ordinul sutelor de mii de dolari sau mai mult. Lesne de închipuit neînţelegerile în familie, care decurg de aici.” Individul care suferă de ludomanie ascunde sau minte, până când partenerul lui de viaţă se poate trezi, peste noapte, cu banii dispăruţi din cont. Or, acest lucru creează un mare stres nu numai individului perdant, cât și familiei sau altor persoane apropiate.

Adolescenţii, mai afectaţi decât adulţii

 „Adolescenţii sunt afectaţi de două-patru ori mai mult decât popu­laţia adultă, însă ei nu posedă sume mari de bani pe care să parieze. În schimb, problemele lor sunt notele scăzute la școală și alte simptome care reflectă timpul consumat cu această dependenţă, și nu cu ariile normale în care ar trebui ca ei să funcţioneze.”

Pe lângă consecinţele financiare, sociale, profesionale ale dependenţei de jocurile de noroc, mai sunt și cele fizice și mentale, a adăugat medicul psihiatru stabilit în SUA. În categoria consecinţelor mentale sunt incluse: depresia, iritabilitatea, comportamentul violent.

Acestea pot duce la acte antisociale, crime și sinucideri. Pe de altă parte, anumite tulburări fizice, cum ar fi tahicardia, angina pectorală, sunt mai frecvente la jucătorii patologici decât la populaţia generală, chiar și atunci când consumul paralel de alte substanţe (droguri, tutun) este controlat.

Jocul patologic de noroc se însoţește de dependenţa de alcool și de alte substanţe, de tulburări de personalitate, anxietăţi, depresie și tulburare maniacală. Ludomania poate preceda sau urma acestor afecţiuni, conchide medicul psihiatru.

Reclamele la jocuri de noroc, un cârlig invizibil?

Am vrut să aflu de la interlocutorii mei cum funcţionează, la nivel psihologic, reclamele la jocuri de noroc/la pariuri. O persoană deja dependentă își petrece majoritatea timpului fie gândindu-se la aceste activităţi, fie jucând, fie pariind, explică Elena Chiriac. 

Așadar, reclamele pentru jocurile de noroc sau pariuri nu ar produce o diferenţă foarte mare, având în vedere că stimulul se află deja aproape permanent în mintea persoanei.

pariuri

„Adevăratul impact ar fi în cazul persoanelor care încă se luptă cu jocurile sau pariurile compulsive. În aceste cazuri, reclamele ar reprezenta un pericol considerabil pentru persoanele vulnerabile – ca și cum am încerca să mâncăm mai puţin zahăr, dar vedem sau auzim reclame la prăjituri. Tentaţia ar fi foarte mare, iar riscurile de a ceda cresc”, spune psihologul.

Declic.ro a iniţiat o campanie de strângere de semnături, prin ca

re cere autorităţilor române să interzică reclamele la jocuri de noroc și pariuri sportive. Mai multe detalii pe site-ul www.declic.ro/campaign/interziceti-reclamele-la-jocuri-de-noroc-si-pariuri-sportive

La fel crește și posibilitatea de a dezvolta dependenţa, mai ales dacă intervin și factori precum perioadele de stres, dificultăţile financiare sau convingerea persoanei că va câștiga tot ceea ce a pierdut și că se va putea opri la un moment dat.

Publicitatea la jocurile de noroc activează același mecanism de proiecţie de opulenţă, atotputernicie, idolatrizare, admiraţie și chiar invidie din partea semenilor „normali”, care nu au curajul să riște și să câștige, a punctat dr. Eduard Moţoescu.

În opinia sa, interzicerea reclamelor sau publicităţii la jocurile de noroc ar ajuta persoanele care se luptă cu această dependenţă: „Persoanele vulnerabile pentru dezvoltarea de adicţie pot reacţiona la astfel de reclame. Unii chiar pot ieși din abstinenţă și să ajungă «teleghidaţi» la sala de jocuri”.

Nevoie emoţională nesatisfăcută în copilărie

În cazul în care s-a instalat dependenţa de jocurile de noroc ori de pariuri sportive, familia și prietenii nu pot schimba propriu-zis situaţia. Dar au în continuare un rol important: cel de susţinere sau suport emoţional pentru persoana care se luptă cu dependenţa. 

elena chiriac psiholog
Elena Chiriac, psiholog clinician

Potrivit psihologului clinician Elena Chiriac (foto), de cele mai multe ori, toate formele de dependenţe, inclusiv cele de jocuri de noroc, au la bază o nevoie emoţională care nu a fost satisfăcută în copilărie și care s-a cronicizat în timp.

În situaţia în care persoana a dezvoltat deja dependenţa de jocuri de noroc, familia și prietenii pot ajuta prin acceptarea și înţelegerea situaţiei. „Cu cât înţelegem mai bine dependenţa ca proces psihic având valenţe medicale (prin dinamica sistemului dopaminergic, asociat la nivel psihologic cu recompensa), cu atât vom putea oferi un sprijin mai autentic și eficient.”

O perioadă, persoana care se luptă cu dependenţa se poate abţine de la jocurile de noroc/pariurile sportive, dar după un timp, ea poate relua dependenţa. În aceste cazuri, este nevoie să îl încurajăm pe cel de lângă noi să aibă încredere în propria determinare.

„Când persoana are recăderea, e posibil să simtă vinovăţie, neputinţă și rușine pentru că nu a rezistat tentaţiei. Este important ca prietenii și familia să fie empatici. Să îi arate că îi sunt alături și chiar să iniţieze activităţi care să îi ofere persoanei dependente senzaţia de satisfacţie și recompensă.”

Abordare colaborativă

Un alt mod prin care familia și prietenii pot ajuta o persoană dependentă de jocuri de noroc este accesarea serviciilor specializate de sănătate mintală. Un psiholog poate stimula comportamentele sănătoase, poate învăţa persoana tehnici de control al dependenţei psihologice și îi poate oferi un mediu securizant.

El identifică nevoia emoţională de la baza dependenţei și lucrează împreună cu clientul la satisfacerea ei prin mijloace mai sănătoase. În anumite situaţii, util este și medicul psihiatrul. Acesta poate prescrie medicaţie în cazurile în care dependenţa este foarte avansată și s-au produs schimbări neurochimice în organism.

„Ideală ar fi o abordare colaborativă, în care și membrii familiei ar beneficia de servicii psihologice și ar «continua acasă» lucrul din cabinet, asigurând un spaţiu securizant pentru persoana care suferă de dependenţă”, explică psihologul.

Citiți și: Scurtă istorie a medicamentului românesc

 

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe