Dr. Laura Ioana Gavrilaș:

Primul absolvent al programului de studii de licenţă „Nutriţie și Dietetică” din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca;

Șef de lucrări în cadrul disciplinei Bromatologie, Igienă, Nutriţie din Facultatea de Farmacie a UMF „Iuliu Haţieganu”;

Nutriţionist-dietetician în cadrul Centrului Medical Garibaldi din Cluj-Napoca.

Care este istoria profesiei de nutriţionist-dietetician în România?

Începând cu anul 2008, unele universităţi de medicină și farmacie din ţara noastră, printre care și UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, au înfiinţat un program de studii de licenţă intitulat „Nutriţie și Dietetică”, cu durata de trei ani, pentru a forma specialiști înalt calificaţi în acest domeniu. În acest fel, ţara noastră se aliniază sistemelor internaţionale de sănătate în care nutriţioniștii-dieteticieni sunt o verigă importantă a echipei pluridisciplinare medicale. Profesia a fost recunoscută oficial și în ţara noastră în anul 2015, când a fost încununat efortul continuu al absolvenţilor primelor promoţii prin promulgarea legii 256/2015.

Primul absolvent al programului de nutriţie și dietetică din Cluj-Napoca

Cât de provocatoare este activitatea didactică în cadrul acestei specializări?

Programul de studii de licenţă „Nutriţie și Dietetică” există și se dezvoltă frumos de mai bine de zece ani datorită eforturilor susţinute ale întregului corp academic. Acesta a adaptat și a gândit curricula universitară și conţinutul disciplinelor în așa fel încât studenţii să își însușească principii teoretice și compentenţe practice care să răspundă onorabil nevoii din ce în ce mai stringente a populaţiei sănătoase și bolnave, de informare corectă și consiliere în acest domeniu. În ceea ce mă privește, sunt primul absolvent al acestui program de studiu, care a intrat în anul 2015 în echipa Universităţii de Medicină și Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca în calitate de cadru didactic la Disciplina de Bromatologie, Igienă, Nutriţie. Acest fapt mă onorează și în același timp mă responsabilizează să mă perfecţionez continuu, pentru a aduce un plus valoare actului educaţional și pentru a contribui cu tot ceea ce pot și știu la formarea specialiștilor în nutriţie și dietetică. Fără provocări profesionale constante nu am putea evolua, învăţa și crește, iar această știinţă, mereu în schimbare, poate să te înveţe lucruri noi în fiecare zi.

Care sunt provocările specialistului în bolile de nutriţie?

Nu este o noutate faptul că patologiile care au componentă nutriţională sau factori de risc nutriţionali sunt în continuă creștere în majoritatea ţărilor dezvoltate, dar și în ţara noastră. Atât instalarea, cât și agravarea patologiilor care constituie cauzele principale de deces la nivel mondial – bolile cardiovasculare, bolile oncologice sau diabetul zaharat tip 2 – au factori de risc modificabili, și anume dieta necorespunzătoare, sedentarismul, fumatul, consumul de alcool, în concluzie, cele mai importante componente ale stilului de viaţă. Pe lângă cunoștinţele solide în domeniul în care activează, nutriţioniștii-dieteticieni trebuie să aibă excelente abilităţi de comunicare, să fie empatici și să ia în considerare efortul susţinut al pacienţilor la modificarea comportamentului alimentar și a unor obiceiuri de stil de viaţă pe care unii le au de zeci de ani. Din perspectiva mea, aici apare marea provocare, ca acele recomandări pe care noi le scriem pe o foaie de hârtie să se transforme în acţiuni durabile, care să îmbunătăţească starea de sănătate și calitatea vieţii.

Motivaţia și dorinţa de schimbare susţin succesul terapeutic

Spre ce model alimentar își îndreaptă atenţia pacienţii români? Cât de complianţi sunt la dieta impusă de specialist?

O mare majoritate a populaţiei își bazează alegerile alimentare pe gust, pe care industria alimentară ni l-a „educat” înspre cele mai nesănătoase alimente, extrem de accesibile, ultraprocesate, bogate în grăsimi și zahăr. Totuși, nu cred că pot să generalizez și să propun un profil al pacientului român care să fie general valabil. În activitatea clinică, lucrez cu pacienţi în mediu privat, unde marea majoritate vin din proprie iniţiativă, cu un nivel mediu spre crescut al motivaţiei și cu dorinţă de schimbare. Această atitudine crește foarte mult rata de succes a intervenţiilor nutriţionale. În plus, am ocazia să lucrez cu părinţi și copii care își doresc o îmbunătăţire a obiceiurilor nutriţionale la nivelul întregii familii și cu femei în perioada de sarcină sau lactaţie, categorii de persoane care de asemenea sunt motivate să facă cele mai înţelepte și potrivite alegeri alimentare.

Ce sfaturi le acordaţi tinerilor pentru a preveni apariţia obezităţii?

Majoritatea copiilor din ţara noastră au o alimentaţie hipercalorică, bogată în carbohidraţi simpli și grăsimi saturate, deficitară în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase și oleaginoase. Acest tip de diete, cu o calitate nutritivă îndoielnică, au fost asociate cu risc crescut de obezitate și patologii metabolice, reprezentând o problemă importantă de sănătate publică, cu efecte adverse pe termen lung la nivel individual, familial și comunitar. Primii ani din viaţă sunt esenţiali în adoptarea și menţinerea unui stil de viaţă sănătos. Promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor trebuie începută încă din etapa preșcolară și susţinută de toate acele persoane implicate în educaţia și dezvoltarea acestora. Principalele persoane prezente în viaţa copiilor (părinţii, bunicii, educatorii, îngrijitorii) pot influenţa activităţile și alegerile pentru ca acești copii să devină adulţi sănătoși, informaţi și responsabili. Așadar, intervenţiile pentru acest segment de populaţie trebuie începute cât mai devreme și este necesar să vizeze întreaga familie.

Ingredientele proaspete, prioritare în alimentaţia pe perioada pandemiei

Ce presupune alimentaţia raţională în timpul pandemiei?

Sunt într-adevăr o serie de aspecte relevante care îngreunează obiceiurile unui stil de viaţă sănătos în această perioadă. Spre exemplu, accesul limitat la alimente proaspete poate avea drept consecinţă un consum crescut de alimente înalt procesate bogate în grăsimi, zaharuri și sare. Aceste modificări ale comportamentului alimentar pot avea impact negativ asupra sistemului imunitar, asupra statusului ponderal și, nu în ultimul rând, asupra sănătăţii fizice și mentale. În tot acest context, cu o bună organizare și disciplină, chiar și cu mai puţine ingrediente sau mai puţin variate putem continua să avem obiceiuri alimentare sănătoase. Prima recomandare în acest sens ar fi să ne facem o strategie a meselor, să ne planificăm un meniu pentru câteva zile, în funcţie de actualul program al zilei. În felul acesta putem să luăm în considerare ingredientele pe care le avem deja cumpărate și să ne facem restul de cumpărături raţional, fără a pune în coș alimente pe fond de panică. Să prioritizăm ingredientele proaspete și cele care au o durată de valabilitate redusă și să păstrăm alimentele neperisabile pentru perioade în care cele proaspete nu vor fi disponibile. De asemenea, se poate observa o tendinţă de consum alimentar pe fond de plictiseală, caz în care ar trebui programate activităţi pe întreaga perioadă a zilei, care să ne ţină ocupaţi.

Care ar fi opţiunile alimentare ideale în acest caz?

Să apelăm cu încredere la fructele și legumele congelate, în absenţa celor proaspete. Este o modalitate convenabilă de a include, în această perioadă, fructele și legumele în proporţia optimă în alimentaţie, având un profil nutritiv similar cu cele proaspete. Să consumăm alimente bogate în fibre alimentare care contribuie la menţinerea senzaţiei de saţietate pe termen lung și au marele beneficiu de a aduce, în plus, o serie de nutrienţi cu activitate biologică importantă, majoritatea și cu rol în susţinerea sistemului imunitar. Mă refer aici la fructe, legume dar și cereale integrale, paste integrale, orez integral, quinoa sau leguminoase (fasole, năut, soia) și linte. Din fericire, marea majoritate pot fi depozitate și utilizate perioade mai lungi de timp. Lista de cumpărături mai poate include și fructe oleaginoase (nuci, migdale, alune de pădure) și fructe uscate care pot fi folosite cu succes pe post de gustări sănătoase, însă trebuie să fim atenţi la porţii (maximum 30 g sau o mână mică), întrucât acestea aduc foarte multe calorii.