Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Bolile inflamatorii intestinale nespecifice pot debuta încă din copilărie

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 14 mai 2021

La 19 mai, comunitatea medicală marchează Ziua Internaţională a Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale nespecifice. Mottoul de anul acesta este „Break the Silence!” („Rupe tăcerea!”).

Bolile inflamatorii intestinale nespecifice (IBD) – mai precis, boala Crohn și colita ulcerohemoragică sau rectocolita ulcerohemoragică, cum este cunoscută în literatura medicală românească – sunt în creștere mai ales din cauza îmbunătăţirii continue a gradului de sanitaţie, a consumului preponderent de alimente procesate, fără legume și fructe proaspete, a lipsei unui stil de viaţă sănătos, din care este exclusă activitatea fizică în aer liber etc.

În România, dacă în 2004 se raporta o prevalenţă în ţară de numai 3,9 și în aria București de 7,3 la 100.000 de locuitori, în 2016 prevalenţa era de 57 la 100.000 de locuitori.

Cristian Gheorghe

Medicul Cristian Gheorghe este profesor la UMF „Carol Davila” București, Disciplina Gastroenterologie și Hepatologie – Institutul Clinic Fundeni, președintele Societăţii Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și fost președinte al Societăţii Române de Endoscopie Digestivă (SRED).

Aflăm de la el ce înseamnă bolile inflamatorii intestinale nespecifice și cum pot fi ele corect abordate

Care sunt persoanele cele mai predispuse la IBD?

Bolile inflamatorii intestinale nespecifice afectează preponderent populaţia tânără, cu debut frecvent în copilărie sau adolescenţă și din această cauză necesită un management de-a lungul întregii vieţi.

Obiectivul principal este inducerea și menţinerea remisiunii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Din această perspectivă, echipa multidisciplinară care îngrijește acești pacienţi reprezintă un criteriu esenţial în calitatea îngrijirii.

Cine ar trebui să facă parte dintr-o astfel de echipă?

Neapărat medicul gastroenterolog cu preocupare particulară pentru IBD, gastroenterologul endoscopist specializat în tehnici speciale, chirurgul specializat în coloproctologia IBD, anatomopatologul, radiologul specializat în explorări digestive, la nevoie pediatrul gastroenterolog,
infecţionistul, nutriţionistul, reumatologul, oftalmologul și dermatologul cu experienţă în manifestările extraintestinale, psihologul.

De asemenea, în cazul gravidelor, specialistul ginecolog-obstetrician, deoarece îngrijirea gravidei, nașterea și apoi îngrijirea nou-născutului ridică probleme speciale.

Nursingul specializat în stomă este de asemenea esenţial. La fel și medicul de familie, care are un rol covârșitor în diagnosticul precoce și apoi în urmărirea acestor pacienţi, prin colaborare permanentă cu specialistul gastroenterolog.

MEDICUL DE FAMILIE ȘI DIAGNOSTICAREA PRECOCE

Care ar trebui să fie semnalele de alarmă de IBD pentru medicul de familie?

În principal, diareea cronică de peste patru săptămâni, cu scaune nocturne cu sânge, tenesmele rectale sau/și durerile abdominale cu scădere ponderală.

Apoi, anemia, fatigabilitatea asociate uneori cu artrite, redoarea matinală lombosacrată, leziunile cutanate de tipul pioderma gangrenosum sau eritem nodos, afectarea oculară, „ochiul roșu” de obicei cu tulburări de vedere.

Câteva probe de laborator sunt esenţiale în aceste situaţii: hemograma completă care poate evidenţia leucocitoză, trombocitoză, anemie, teste de inflamaţie cum sunt proteina C reactivă, fibrinogenul și eventual calprotectina fecală.

Dacă acestea sunt modificate, atunci pacientul va fi referit gastroenterologului și, în funcţie de gravitate sau complexitatea bolii, unui centru de excelenţă în IBD. Aceste centre de excelenţă sunt, în momentul de faţă, distribuite în aproape toate centrele universitare din ţară.

Care sunt cele mai importante explorări în vederea diagnosticării acestor afecţiuni?

Explorările esenţiale pentru acești pacienţi sunt cele endoscopice de tub digestiv sau pentru căi biliare: ERCP, cu periaj, biopsie de căi biliare, dilatări de căi biliare cu sondă cu balon, eventual colangioscopie. În cazul în care colita ulcerativă este o afecţiune continuă progresivă și mucosală, boala Crohn este segmentară și transmurală.

Din această cauză, asociat endoscopiei este nevoie frecvent de explorare tomografică sau, mai bine, rezonanţă magnetică – datorită absenţei iradierii – dedicată intestinului subţire sau, în cazul patternului fistulizant, pelvisului.

O posibilitate de explorare imagistică mai ieftină, non-iradiantă și frecvent repetabilă pentru evaluarea evoluţiei IBD este ecografia transabdominală sau pelvină de tub digestiv.

ȘI TERAPIA MEDICAMENTOASĂ ARE LIMITE

Tratamentul este unul complicat?

În prezent, tratamentul bolii Crohn este unul imunosupresiv și biologic. Alegerea terapiei, monitorizarea și/sau schimbarea ei, prevenirea sau tratamentul efectelor secundare sunt deosebit de complexe și necesită o expertiză specială.

Colita ulcerohemoragică beneficiază de terapie convenţională – 5-ASA – în stadiile iniţiale și în formele blânde, cu extensie limitată, necomplicate, fără fenomene extraintestinale și fără factori de prognostic nefavorabil.

Orice formă de colită ulcerativă în afara celor menţionate beneficiază însă rapid de tratament biologic. Dar uneori terapia medicamentoasă poate fi și ea ineficientă. Așa este, pacienţii pierd răspunsul la multiple terapii sau afecţiunea se complică și atunci este nevoie de tratament chirurgical asociat celui medicamentos.

Principiul rezecţiilor minime în boala Crohn este unul esenţial, deoarece sindromul de intestin scurt, care poate apărea după rezecţii repetate – de-a lungul vieţii, un pacient cu boala Crohn are în medie cinci intervenţii chirurgicale – pune probleme deosebite de îngrijire, de costuri și evident de calitate a vieţii.

Pacientului i se explică riscurile și avantajele terapiilor de care poate beneficia?

Sigur! Un rol deosebit în acest sens consider că îl are Asociaţia de
Pacienţi cu Boli Inflamatorii Intestinale ASPIIR, pentru că asigură informaţiile necesare, contactele între pacienţi și integrează deciziile multora prin forum.

ASPIIR a fost creată în 2010 cu sprijinul logistic și financiar al SRED, iar președinta Asociaţiei, Isabella Grosu, ea însăși pacientă cu colită ulcerohemoragică, a reușit să o afilieze la Federaţia Europeană a Asociaţiilor Crohn și Colită Ulcerativă.

A creat, de asemenea, cadrul organizatoric pentru întâlniri lunare între medici și pacienţi în centrele de excelenţă din ţară, cu o tematică a
dezbaterilor mereu actuală.

RUPEM TĂCEREA PENTRU A NE FACE CUNOSCUŢI

Mottoul pentru World IBD Day de anul acesta este „Rupe tăcerea!”. Ce simbolizează această sintagmă?

Înseamnă că, „rupând tăcerea” – adică făcându-se cunoscuţi pacienţii cu IBD –, medicii de alte specialităţi vor fi avizaţi de aceste afecţiuni cu potenţial sever, populaţia generală va ști când să se adreseze medicului de familie pentru o simptomatologie sugestivă și, pe de altă parte, va empatiza cu pacienţii cu boli inflamatorii intestinale.

Nu în ultimul rând, autorităţile decidente vor putea să promoveze un stil de viaţă sănătos și să ajute medicii și pacienţii implicaţi în aceste afecţiuni pentru accesul la cele mai noi mijloace de diagnostic
și tratament.

Etichete: boli inflamatorii boli intestinale tratament boli intestinale boala Chron colita ulcerohemoragica cristian gheorghe

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.