Sala Senatului UMF „Victor Babeș” din Timișoara a devenit neîncăpătoare la recent organizata sesiune de comunicări a Academiei de Știinţe Medicale (AȘM) din România, filiala Timișoara. Aceasta este a 63-a sesiune desfășurată de la înfiinţarea filialei, în 1994, sub auspiciile Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. De data aceasta, comunicările s-au axat pe aplicaţiile inteligenţei artificiale în medicină. Iniţiativa aparţine Comisiei de Informatică Medicală, Biostatistică și Protecţie a Datelor a AȘM.

Intrarea vertiginoasă a inteligenţei artificiale (IA) în topul subiectelor cotidiene, mai ales după lansarea ChatGPT, a generat o agitaţie specifică momentelor ce marchează cotituri în știinţă, cu impact generalizat asupra multor aspecte ale vieţii zilnice. Nu e de mirare că emoţiile create de cascadele de știri, neliniștitoare în majoritate, au stârnit reacţii diverse, un șuvoi de opinii acoperind o paletă cu toate culorile curcubeului. Și, destul de des, cei mai vocali erau cei care abia auziseră despre ce ar fi vorba.

Accesibilitatea variantelor recent lansate a luat prin surprindere aproape întreaga societate. Multele știri cum că variantele de IA deja realizate trec cu brio examenele din domeniul juridic sau medical ale unor vestite universităţi nu numai că ne dau fiori, dar ne și ridică noi semne de întrebare.

O analogie cu perioada în care tehnica de calcul se infiltra în viaţa noastră este cât se poate de evidentă; s-au produs schimbări, au apărut noi meserii, noi discipline de învăţământ, noi tehnologii în diverse profesii, inclusiv în medicină. Dar au apărut și virușii informatici, și pirateria cibernetică! La ce să ne așteptăm? Cât știm despre IA, despre aplicaţiile existente sau potenţiale în domeniul medical? Suntem pregătiţi pentru impact?

Deocamdată nu sunt temeri

Sesiunea amintită a fost organizată în două părţi. O primă parte cu două prezentări: una din sfera tehnică și una din cea medicală – rezultat al unei colaborări îndelungate a celor două universităţi timișorene de profil. Partea a doua a fost dedicată unei mese rotunde urmate de discuţii.

După tradiţionala introducere în tema sesiunii a prof. dr. Virgil Păunescu, președintele filialei, au urmat comunicările știinţifice. Prof. dr. ing. Cătălin Căleanu (Universitatea Politehnica Timișoara) a prezentat lucrarea intitulată „Inteligenţa artificială în medicină”, o sinteză a evoluţiei și principalelor direcţii de aplicare a IA în domeniul medical. În continuare, prof. dr. Ioan Sporea, în lucrarea sa „Inteligenţa artificială în endoscopie, gastroenterologie/hepatologie și ultrasonografie”, a trecut în revistă numeroase aplicaţii în specialitatea sa. Acesta a ilustrat atât varietatea metodelor utilizate, cât și a aplicaţiilor deja realizate, inclusiv a perspectivelor din viitorul apropiat.

Masa rotundă a început cu lucrarea organizatorului sesiunii, „Inteligenţa artificială în medicină, între speranţe și temeri”. Aceasta a prezentat recentul document al Parlamentului European, „Artificial Intelligence in Healthcare. Applications, risks and ethical and societal impacts” (EPRS – STOA, PE 729.512), care urmează a fi sursa unor recomandări în domeniu. Apoi au fost trecute în revistă riscurile și noile provocări asociate aplicaţiilor IA în domeniul medical, lansând spre discuţie o serie de întrebări.

O primă serie de comentarii și răspunsuri a venit de la invitata mesei rotunde, prof. dr. ing. Mihaela Lascu (Universitatea Politehnica Timișoara) în prezentarea sa „IA în medicină: Suntem pregătiţi?”. Aceasta și ceilalţi specialiști prezenţi ne asigură că, pentru faza actuală și viitorul apropiat, riscurile, fără a le ignora potenţialul, au, fiecare în parte, soluţii de protecţie sau minimizare.

Întrebări care își așteaptă răspunsul

Cea mai antrenantă parte a sesiunii de comunicări a fost cea de discuţii, în care au fost abordate și elemente reale, atât de colaborări interdisciplinare, devenite o tradiţie în Timișoara, cât și potenţiale acţiuni concrete. Putem cita aici intenţiile prof. dr. Dorel Săndesc, director al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” din Timișoara, de a crea un nucleu de cercetare pe teme de informatică medicală și inteligenţă artificială, precum și extinderea colaborărilor interdisciplinare.

Interesantă și apreciată a fost și intervenţia dr. Gheorghe Borcean, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România. Acesta s-a referit la aspectele etice privind atât poziţia în care este plasat pacientul în toate aplicaţiile, cât și modul în care pacientul va percepe aceste noi abordări.

În loc de concluzii, sesiunea s-a încheiat cu o listă de subiecte rămase neabordate și întrebări care își așteaptă răspunsul. Sunt întrebări care se referă la cum vor folosi studenţii IA la pregătirea referatelor și tezelor, distribuţia responsabilităţilor și aspectele legale, securitatea datelor, impactul organizaţional și recomandările Comisiei Europene etc.

Organizatorii au promis că vor reedita cât de curând o sesiune similară.

În imagine: Prof. dr. George-Ioan Mihalaș și prof. dr. Virgil Păunescu