Apărută la editura Corint și cu o prefață scrisă de Răzvan Cherecheș (profesor de Sănătate publică la Universitatea Babes-Bolyai), aceasta aduce în prim plan modul în care sănătatea este ajutată de inteligența artificială (IA). 

Iată câteva informații utile și interesante despre sănătate și IA, extrase din cartea semnată de Eric Topol:

1. Cardiologul Eric Topol nu crede că învățarea profundă a IA va rezolva toate afecțiunile întâlnite în practica medicală modernă; totuși, spune el, lista de mai jos ne dă o idee despre cât de amplu poate fi aplicată această unealtă și cât de mult s-a exagerat. Inteligența artificială poate:

- să-i depășească pe medici în toate sarcinile;

- să diagnosticheze ceea ce nu poate fi diagnosticat;

- să trateze ceea ce nu poate fi tratat;

- să vadă cea ce nu este vizibil prin scanări sau slide-uri;

- să prevadă imprevizibilul;

- să identifice inclasificabilul;

- să elimine ineficiențele din fluxul de lucru;

- să elimine internarea și reinternarea în spitale; și lista continuă în cartea menționată, chiar dacă autorul subliniază că este o listă parțială cu „așteptări extravagante de la IA în domeniul medical”. 

OMS emite primul raport global privind inteligența artificială în sănătate 

2. IA va pătrunde în toate disciplinele medicinei, chiar și în cele ale „clinicienilor fără tipare” și ae chirurgilor. Un domeniu care are o nevoie deosebit de urgentă de noi abordări este sănătatea mintală, amintește autorul, domeniu care se confruntă cu un profund dezechilibru între enorma povară a unor suferințe precum depresia și un număr limitat de medici specializați care să contribuie la gestionarea sau prevenția acestor suferințe.

3. IA – în special învățarea profundă (deep learning) – nu va afecta numai practica medicală. În plus, ea va transforma și științele biomedicale. Un exemplu oferit de autor: IA va facilita descoperirea de noi medicamente; un alt exemplu: ea va extrage informații din seturile complexe de date, cum ar fi milioanele de secvențieri totale de genomuri.

4. Miezul problemei din medicină – Autorul trage un semnal de alarmă în privința faptului că medicii, spitalele și sistemele de sănătate ar putea fi trase la răspundere pentru deciziile pe care este posibil ca mașinile să le fi stabilit, chiar dacă algoritmii de IA au fost riguros testați și au fost pe deplin valizi. În plus, mașinile pot fi piratate, un alt aspect de care trebuie să se țină cont. De exemplu, o defecțiune sau un atac cibernetic asupra unui algoritm pentru diabet ar putea face ca acel algoritm să recomande o doză greșită de insulină.

5. Creșterea vitezei de diagnosticare și tratament – FDA a aprobat algoritmii dezvoltați de Viz.ai, care analizează imaginile cerebrale din tomografiile computerizate pentru semnele de accidente cerebrale, ajutându-i pe neurologi și echipele de îngrijire medicală să determine dacă este vorba de un accident vascular cerebral și tipul acestuia, la un pacient supus tomografiei. Acest instrument IA ajută la scurtarea timpului până la instituirea tratamentului, pentru un anumit tip de AVC care este pretabil la trombectomie. 

Inteligența artificială ar putea prezice recurența cancerului pulmonar 

6. Companiile de asigurări sunt tot mai interesate în cel mai înalt grad de felul în care inteligența artificială este implementată în îngrijirea medicală propriu-zisă, nu în birourile administrative, notează autorul. Desigur, funcțiile birourilor administrative vor continua să se dezvolte.

7. Pachet de oferte ale IA destinat vârstnicilor – Un exemplu oferit de autor este că un instructor de sănătate ia forma unui avatar de cățel vorbitor pentru a interacționa și a-i ajuta pe cei în vârstă să-și monitorizeze starea de sănătate. Un alt exemplu este startupul Aifloo, din Suedia. Acesta a produs o brățară care, atunci când este folosită în conexiune cu IA pentru a detecta riscul de căzături, îi poate alerta pe îngrijitori. Totuși, o astfel de tehnologie nu va înlocui niciodată îngrijirea și atingerea umană. Ea poate fi utilă ca adjuvant. 

Primul curs de inteligență artificială în medicină, la UFM „Grigore T. Popa” din Iași 

8. În mod sigur, scrie Eric Topol, ne îndreptăm spre această direcție: cunoașterea despre medicină și pacienții individuali poate și va fi externalizată către algoritmi. Ceea ce va defini și îi va diferenția pe medici de ucenicii lor robotizați este dezvoltarea relațiilor, ajutorarea oamenilor și alinarea suferințelor.

9. Eric Topol scrie că speră să își convingă cititorii că medicina profundă este atât posibilă, cât și foarte dezirabilă. Combinând puterea oamenilor și a mașinilor – atât inteligența umană, cât și inteligența artificială – vom aduce medicina la un nivel fără precedent. Există, însă, foarte multe obstacole. Doar cu ghidajele potrivite, medicina poate ajunge acolo.

10. Inteligența artificială este prezentă aici doar pentru a ajuta. Spre deosebire de schimbările imediate și de perspectivă pe care IA le dezlănțuie asupra medicilor din domeniile medicale dificile (precum patologia și radiologia), IA nu constituie o provocare pentru statutul oamenilor de știință în vreun fel semnificativ, scrie Eric Topol.

În loc de concluzie... o dilemă

Într-unul din capitolele cărții sale, Eric Topol amintește că problema utilizării IA este chiar mai amplă. Cu cât ne uităm mai mult la datele unei persoane, scrie el, cu atât ne adâncim mai mult în probleme – ne putem pomeni cu date întâmplătoare, numite de unii medici „incidentalom”. Ulterior, o astfel de colectare de multe date dă naștere unei dileme:

„să colectezi o serie interminabilă de inputuri pentru asistentul IA, doar ca să rezulte un output plin de date fals pozitiv, sau, mai degrabă, să-ți atingi obiectivul pe care ți l-ai propus – de a ajunge la rezultate îmbunătățite – prin prevenție sau o mai bună gestiune”.