Aproape 2.500 de persoane au participat fizic și online la conferinţa Medic.ro, organizată în perioada 17-18 februarie, la București. Un subiect intens dezbătut în cadrul reuniunii medicale a fost cel al infecţiilor respiratorii, mai ales în contextul generat de cei trei ani de pandemie.

Specialiștii reuniţi la București au arătat că sfârșitul unei pandemii aduce cu sine o schimbare a profilului clinic al infecţiilor de tract respirator, în sensul că simptomatologia este mult mai „zgomotoasă” și apar coinfecţii care, de multe ori, ridică probleme.

„Avem mult mai multe cazuri de pneumonii severe, cu insuficienţă respiratorie, cu necesar de oxigen, la persoane tinere fără alte patologii”, a atras atenţia prof. dr. Victoria Aramă. Ea a arătat că sezonul infecţiilor acute respiratorii este în plină desfășurare în România, și nu doar la noi.

Datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor arată că incidenţa cazurilor de gripă din ultimul trimestru din 2022 o depășește cu până la 40% pe cea din aceeași perioadă a anului anterior. Iar numărul deceselor este și el semnificativ:

65 de decese prin gripă au fost raportate în România, de la începutul sezonului.

„În acest sezon, numărul deceselor a fost mult mai mare decât în alte sezoane pre-pandemice. (...) Acesta este primul sezon în care avem clar documentate aceste coinfecţii COVID - gripă, motiv pentru care ne și temem. Pentru că s-a demonstrat că o infecţie COVID-19 - gripă crește cu peste 50% riscul de deces și de forme severe de boală”.

Diferenţierea este dificilă

O altă provocare apărută ca urmare a mutaţiilor suferite de SARS-CoV-2 și a circulaţiei în paralel a mai multor virusuri este dificultatea de a diferenţia gripa de infecţia cu virusul sinciţial respirator și de COVID-19.

„Sigur că sunt niște nuanţe, dar numai pe argumente clinice putem deseori să ne înșelăm. De aceea este util ca pacientul care vine cu simptome de infecţie de tract respirator superior să fie testat cu test antigen rapid pentru gripă și COVID-19 și abia după aceea direcţionat către o secţie din spital sau trimis acasă cu tratament simptomatic”, a punctat prof. dr. Victoria Aramă.

În ceea ce privește tratarea acestor infecţii, specialista a amintit că peste 80% dintre infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare sunt virale și, de aceea, nu necesită administrarea de antibiotice.

COVID-19, mai puţin problematic decât coinfecţiile

Chiar dacă infecţia cu SARS-CoV-2 generează încă numeroase cazuri de îmbolnăvire, cele mai multe dintre ele sunt ușoare, asemănătoare unei răceli, a subliniat dr. Adrian Marinescu. Astfel, în prezent, proporţia celor care dezvoltă complicaţii este foarte mică, iar, în general, este vorba despre oameni care fie au o vârstă avansată, fie au și alte boli, sunt persoane supraponderale și obeze.

Situaţiile care, în prezent, pun cu adevărat probleme sunt cele în care există concomitent mai multe infecţii, a continuat specialistul: „În momentul în care ai și COVID, și gripă, lucrurile ajung să fie de o intensitate mult crescută. Am avut astfel de cazuri, din fericire nu au evoluat nefavorabil, dar pun multe probleme. Sfatul meu este ca, de fiecare dată când pacienţii au concomitent două sau trei virusuri dintre cele care dau infecţii respiratorii, să fie evaluaţi la spital, chiar dacă nu intră în categoria persoanelor care au factori de risc. Pentru că există într-adevăr un prognostic mult mai rezervat”.

În opinia sa, pe lângă vaccinare, modalitatea cea mai bună de a reduce circulaţia acestor virusuri este autoizolarea timp de o săptămână, atunci când există suspiciuni în ceea ce privește existenţa unei infecţii respiratorii.

Durerea faringiană, noua „faţă” a COVID

Deși iniţial insuficient raportată, în prezent, faringita – sau durerea în gât, cum este cunoscută în popor – reprezintă unul dintre simptomele majore ale COVID-19 sau poate chiar singurul, a subliniat dr. Sandra Alexiu.

Ea a arătat că, potrivit studiilor recente, până la 56% dintre pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 au avut dureri în gât, iar aproximativ 11% le-au raportat ca unic simptom. Durerea apare adesea în prima săptămână de boală, este extrem de severă în prima zi de infecţie, dar se ameliorează rapid și se vindecă, de obicei, într-o săptămână.

Ceea ce este interesant, în acest context, este percepţia pacienţilor în ceea ce privește acest tip de durere: „Unora li se pare că e greu să înghită, alţii spun că au gâtul umflat și când te uiţi, nu e umflat, nici măcar nu e foarte roșu de obicei, dar percepţia durerii este de diferite tipuri. Și felul în care o descriu ţine și de felul în care fiecare percepe această boală”, a explicat dr. Sandra Alexiu.

În ceea ce privește tratamentul acestor dureri, dr. Sandra Alexiu a menţionat, la rândul său, că prescrierea de antibiotice nu este o soluţie: „Când e vorba de viroze, nu alegem antibioticele și, dacă este posibil, combatem cât se poate acest lucru cu fiecare pacient, (...) pentru că în curând nu vom mai avea cu ce să îi tratăm când vor fi foarte grav bolnavi și vor avea nevoie de antibiotice. Cu cât dăm mai mult, cu atât ne va fi mai rău. Pentru că acest consum nejustificat are implicaţii teribile, cel puţin la români, unde educaţia medicală este cum știm și unde eliberarea antibioticelor este aproape la nivel de supermarket”.

În acest context ea a subliniat că o treime dintre pacienţi procură
antibiotice sau le au pe acasă, „de la un vecin sau de la o răceală
veche”.