Nivelul antigenului specific prostatic (PSA) este predictiv pentru apariţia de efecte adverse semnificative la hormonoterapia pe termen lung adăugată iradierii, în cazul recidivei cancerului de prostată după tratamentul chirurgical.
O analiză secundară a unui studiu clinic recent, care a schimbat standardul terapeutic pentru pacienţii cu cancer de prostată recidivat, concluzionează că hormonoterapia de lungă durată poate face mai mult rău decât bine în cazul multor bărbaţi. Concluzia duce la regandirea ghidurilor de tratament pe baza nivelului de PSA postoperator.
Studiul a reanalizat date din trialul NRG Oncology/RTOG 9601, un studiu randomizat de fază III, iniţial prezentat în 2017.
La acea vreme, acesta a concluzionat că adăugarea a doi ani de terapie antiandrogenică la iradierea efectuată la pacienţi cu recidivă după tratament chirurgical crește supravieţuirea generală a acestora. Studiul a dus la recomandarea ca bărbaţii cu cancer de prostată recurent să fie trataţi cu ambele mijloace terapeutice.
Totuși, o analiză secundară a datelor, care a împărţit pacienţii în două categorii în funcţie de nivelul PSA, a evidenţiat că pacienţii cu PSA scăzut nu au avut beneficii în ceea ce privește rata de supravieţuire. Acești bărbaţi au avut un risc mai mare de a muri din alte cauze.
Dr. Daniel Spratt și echipa sa au reexaminat datele a 760 de pacienţi trataţi între 1998 și 2003, în peste 100 de centre din America de Nord, al căror cancer a recidivat după prostatectomie.
În studiul original, pacienţii au fost impărţiţi în două categorii: unii au fost trataţi cu radioterapie și cu un medicament antiandrogenic nesteroidian (bicalutamidă, 150 mg/zi) pe o perioadă de doi ani, iar unii au fost trataţi cu radioterapie și placebo.
În analiza secundară, cercetătorii au ţinut cont de nivelul PSA înainte de iradiere (sub și, respectiv, peste 1,5 ng/mL). La cei cu valori peste 1,5 ng/mL, beneficiul în supravieţuire s-a păstrat.
„Felul în care erau trataţi pacienţii la momentul la care erau admiși în acest studiu era însă diferit faţă de practicile curente, prin aceea că se intervenea cu un tratament de salvare abia după ce nivelul PSA ajungea la valori mult mai mari decât sunt considerate acceptabile în momentul de faţă. Standardul actual este ca, după chirurgie, dacă PSA devine detectabil, chiar la valori foarte mici (cu cât mai mici, cu atât mai bine), să recomandăm radioterapia”, a afirmat doctorul Spratt.
Astfel, cercetătorii au analizat datele a 389 de pacienţi cu PSA mai mic sau egal cu 0,6 ng/mL, valoare mai apropiată de standardul actual pentru debutul radioterapiei postchirurgicale (de salvare). Ei au observat că pacienţii la care a fost administrată hormonoterapia au avut un risc dublu de deces din alte cauze decât cancerul.
Cel mai important risc (sHR 4.14[1,57-10,89]) a fost evidenţiat pentru pacienţii cu cele mai mici valori PSA (0,2-0,3 ng/mL, n=148). Acest subset de pacienţi a avut un risc de aproape patru ori mai mare de a suferi de evenimente cardiace severe și probleme neurologice.
„Am început acest studiu așteptându-ne ca bărbaţii cu PSA scăzutsă aibă un beneficiu minim de pe urma terapiei hormonale, dar am fost surprinși să vedem amploarea efectelor negative asupra acelor pacienţi. Multe dintre acestea au fost raportate în ultimele decade, dar demonstrarea lor într-un studiu clinic de asemenea anvergură nu a fost făcută până acum”, a declarat specialistul.
Pe baza acestor descoperiri, autorii studiului consideră că ghidurile de tratament pentru cancerul de prostată recidivat postchirurgical ar trebui rediscutate. În cazul celor cu PSA mic după prostatectomie, radioterapia asigură rezultate satisfăcătoare, pacienţii având prognostic bun pe termen lung.
„Pacienţii cu PSA mare, peste 1,5 ng/mL, ar trebui să continue să beneficieze, pe lângă radioterapie, și de hormonoterapie pe termen lung, pentru că le crește substanţial supravieţuirea. Pentru pacienţii cu PSA sub 0,6 ng/mL care sunt radiotrataţi, studiul nostru a arătat că tratamentul hormonal poate fi detrimental și să cauzeze alte probleme. Această decizie trebuie bine cântărită”, a concluzionat expertul.
Echipa care a efectuat acest studiu înrolează în prezent pacienţi cu cancer de prostată la care s-a intervenit chirurgical. Cercetătorii investighează cine ar putea să beneficieze de hormonoterapie, pe baza testării genetice a tumorilor (studiul BALANCE/NRG GU-006).
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe