Newsflash
Reportaje

Frica și credinţele conspirative, declanșatori ai refuzului vaccinării anti-COVID

de Cristina GHIOCA - apr. 9 2021
Frica și credinţele conspirative,  declanșatori ai refuzului vaccinării anti-COVID

Românii sunt încă destul de scindați în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19. Am încercat să explicăm aceste comportamente apelând la psihiatru, psihologi și un medic infecționist.

Populaţia din România este încă destul de scindată în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19, iar aceste lucruri se văd cel mai bine în felul în care oamenii tratează subiectul pe reţelele de socializare, dar și în modul în care mass-media dezbate subiectul. Am încercat să explicăm mecanismele din spatele acestor comportamente apelând la un psihiatru și la doi psihologi, prezentând totodată și explicaţiile unui medic infecţionist privind vaccinarea anti-COVID.

Oamenii sunt obosiţi și sub presiune – așa caracterizează, scurt și la obiect, dr. Vlad Stroescu psihicul uman, la un an de la debutul pandemiei: „Pare că am atins un punct critic: de la începutul anului, a crescut abrupt și masiv numărul de adresări la psihiatru. Toţi colegii mei care îngrijesc sănătatea mintală sunt supraaglomeraţi. La fel e în toate ţările Europei, la fel și în Marea Britanie, în ciuda regresului pandemic”.

Vlad Stroescu

Chiar dacă astăzi aproape oricine cunoaște pe cineva care a fost afectat de infecţia cu SARS-CoV-2 și chiar dacă numeroase date arată că, în momentul de faţă, vaccinarea este cea mai sigură cale de a pune capăt pandemiei, există un număr considerabil de oameni care sunt sceptici în ceea ce privește administrarea vaccinului, iar alţii care îl refuză cu vehemenţă. Motivele din spatele acestor atitudini sunt, în opinia interlocutorilor noștri, dintre cele mai diverse.

Efectul unei gândiri mutante

În ultimul deceniu, se poate observa o lentă dizolvare a încrederii în știinţă și în medicină și proliferarea unui nou mod de gândire – o gândire mutantă, în care adevărul, dovezile, simţul critic și bunul simţ au cedat locul emoţiilor pure, explică psihiatrul Vlad Stroescu: „Acest gen de gândire a căpătat rădăcini mai ales în ţările bătrânei Europe, și noi nu am fost scutiţi. Deja de mulţi ani ne comportăm cu el «politic corect» – punem pe picior de egalitate opinii arbitrare cu dovezi știinţifice pentru care s-a muncit ani întregi. Avem ca circumstanţe atenuante și noutatea situaţiei, care predispune la teamă”.

Tot frica este, în opinia sa, și cea care determină agresivitatea verbală între taberele vacciniștilor și anti-vacciniștilor: „Agresivitatea este o formă de teamă. Altă formă e blocajul. Trăim sub semnul fricii, și frica ne dezorganizează vieţile, rutinele, personalităţile, mult mai mult decât o face virusul sau măsurile restrictive. Frica își are rolul ei, în doze mici, dar când ea preia frâiele, este patologică”.

Nesiguranţa populaţiei mai este alimentată și de informaţiile ambigue sau contradictorii, de teorii ale conspiraţiei, cât și de anumite particularităţi psihologice de personalitate ce ţin de fiecare individ în parte, adaugă Jeni Chiriac, psiholog clinician în București. În astfel de condiţii, reacţia de evitare, amânare, scepticismul, nevoia de răspunsuri sau informaţii suplimentare sunt reacţii firești, crede ea.

Jeni Chiriac
Sursă: JeniChiriac.ro

 

Frica, declanșatorul scepticismului

Temerile reprezintă, la rândul lor, un factor declanșator al scepticismului, spune prof. dr. Mihai Aniţei, fostul președinte al Colegiului Psihologilor din România. Femeile, de exemplu, sunt mai rezervate, având perspectiva transmiterii unor mutaţii la copiii pe care îi vor naște.

Alte frici pot fi iraţionale, izvorâte din teorii, concepţii proprii dobândite empiric, cel mai adesea de la cei apropiaţi, din media sau de la formatorii de opinie: „Mintea umană este orientată spre formularea de teorii, de modele explicative despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Teoriile empirice sunt apărate cu putere – cu cât sunt mai combătute, cu atât sunt mai susţinute – și dezvoltă raţionamente perverse și periculoase de negare a oricărui argument raţional, știinţific”.

mihai anitei

Influenţa mass-media nu este nici ea de neglijat, iar în ţara noastră pare că aceasta este chiar problematică. „La noi se observă o concurenţă acerbă a televiziunilor în a face reclamă negaţioniștilor, dar și politizare excesivă. Modelul României este «Gică-Contra», haosul total, lipsa de fermitate și de coerenţă. Ar trebui o mobilizare naţională pentru susţinerea vaccinării și o bună propagandă: atragerea oamenilor de știinţă, a marilor vedete media, clipuri video cu mesaj dur din ATI, din morgă, din cimitire, rude plângându-și morţii”, subliniază profesorul Aniţei.

Anti-vaccinismul, asociat credinţelor conspirative

Ideile anti-vacciniste par a intra, mai degrabă, sub paleta credinţelor conspirative, consideră psihologul Jeni Chiriac. Ezitarea/rezistenţa la vaccin a fost asociată cu credinţe conspirative, religioase și paranoice, în timp ce neîncrederea faţă de oficialii guvernamentali, oamenii de știinţă și profesioniștii din domeniul sănătăţii a fost legată de atitudini negative faţă de vaccinare.

Pe de altă parte, negarea existenţei COVID-19 și promovarea unor teorii conspiraţioniste legate de vaccinare pot avea ca sursă tendinţa oamenilor de a avea o toleranţă scăzută la afectarea libertăţilor lor, sensibilitate la sânge și ace, viziunile proprii despre lume și viaţă – adică acele credinţe ale oamenilor despre cât de mult control ar trebui să aibă societatea asupra indivizilor etc., a explicat psihologul clinician.

De asemenea, ele ar putea fi mânate și de dorinţa de a poza în persoane nonconformiste: „Dacă ne referim la o posibilă funcţie «valoric-expresivă» – capacitatea unei atitudini de a comunica cu tine și cu ceilalţi despre tipul de persoană care ţi-ai dori să fii –, o funcţie pe care credinţele «anti-știinţifice» ar putea-o avea ar fi să-și stabilească reputaţia de persoană nonconformistă; de a fi cineva care este sceptic cu privire la punctele de vedere majoritar acceptate”.

Adesea, astfel de persoane se dovedesc a fi intolerante faţă de cei din jur, spunându-le celorlalţi cum să gândească, vehement sau agresiv, atrage atenţia Jeni Chiriac. În cazul unora, atitudinea conspiraţionistă se poate naște din faptul că le este mai simplu să privească viaţa în alb și negru sau pentru că sunt mânaţi de... interese financiare.

„Nu pretind că știu care e interesul psihopaţilor care promovează fără scrupule asemenea teorii, dar bănuiesc că este vorba despre bani. Fiecare astfel de teorie generează nișe de piaţă. Dar cred că deja îmi depășesc competenţa și devin și eu, în oglindă, un conspiraţionist. Prefer să mă îngrijorez și să cred, în același timp, în vindecare, în capacitatea omului de a se întoarce pe drumul echilibrului psihic”, a conchis dr. Vlad Stroescu.

Puterea exemplului, aliatul pro-vaccinare

Rezultatele unui studiu prezentat de IPSOS în luna februarie arătau că 29% dintre români erau indeciși în ceea ce privește intenţia de a se vaccina împotriva COVID-19. Am încercat să aflăm de la interlocutorii noștri ce acţiuni ar putea fi întreprinse pentru a-i determina pe nehotărâţi să accepte vaccinarea.

Primul pas îl constituie campaniile de informare menite să schimbe convingerile și sentimentele oamenilor despre vaccinare, opinează psihologul Jeni Chiriac. Un al doilea ar fi informarea populaţiei asupra aspectelor cu impact social – adică informarea oamenilor despre ceea ce fac ceilalţi oameni sau despre beneficiile prosociale ale vaccinării.

La acestea se adaugă mimetismul social sau de grup: „Suntem fiinţe sociale și avem tendinţa de a ne supune normelor sociale, vorbim despre tendinţa spre conformism social, cât și despre plăcerea de a face ceea ce fac alţi «oameni ca noi» sau de a avea un fel de încredere în «înţelepciunea» mulţimii”.

Comunicarea, cheia succesului

Încercarea de a câștiga încrederea oamenilor este însă o treabă foarte delicată, spune psihiatrul Vlad Stroescu. Este nevoie de fermitate, însă insistenţa duce la respingere: „Nehotărâţii speriaţi cred că vrem să le «vindem» un produs sau să îi tragem cumva pe sfoară. Dacă nu putem stimula empatia oamenilor, poate am putea să le stimulăm responsabilitatea. Mie mi s-ar fi părut de neconceput ca, medic fiind, să nu mă vaccinez și să pun atât de multe vieţi în pericol”.

Un alt factor de motivare ar putea fi implementarea certificatului european de vaccinare, dar și motivarea nehotărâţilor prin recompense, crede prof. dr. Mihai Aniţei: „În mediul rural chiar [oferirea] unei recompense materiale, transportul gratuit la centrele de vaccinare, implicarea obligatorie a personalului primăriilor, școlilor sătești, dispensarelor comunale în explicarea și ajutarea celor din mediul rural. Cheia succesului aici se află!”.

comunicare

La fel de folositoare ar fi și prezentarea informaţiilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 într-o manieră cât mai simplă: „Sunt multe informaţii, este experienţă, puterea exemplului. Mesajele autorităţilor trebuie prezentate cât mai simplu, cu informaţii foarte clare și prezentate în așa fel încât să fie înţelese. Cred că o discuţie de transparenţă și de a fi pe înţelesul oamenilor este ceea ce contează”, susţine dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

Respectarea restricţiilor, necesară și după imunizare

Apariţia vaccinurilor anti-COVID a creat în rândul unora impresia că odată vaccinaţi, oamenii pot „fenta” măsurile de prevenţie impuse de autorităţi.

Vaccinarea este de departe cea mai eficientă metodă de a preveni infectarea, indiferent de varianta de virus, după cum a punctat medicul Adrian Marinescu, însă ea este complementară respectării măsurilor de prevenţie: „Atunci când mă și vaccinez, dar respect și măsurile de prevenţie, este cea mai bună modalitate (...) de a reduce pandemia. În momentul în care voi avea o imunizare extinsă la nivelul populaţiei – 70-80%, voi putea renunţa, treptat, la măsurile respective”.

distantare2

În opinia sa, acest lucru s-ar putea întâmpla undeva la finalul verii, începutul toamnei. Dar chiar și atunci, nu înseamnă că nu vor mai fi cazuri de SARS-CoV-2. „Trebuie să înţelegem și că, în momentul în care pandemia se închide, nu înseamnă că ea dispare. Înseamnă că, în loc de pandemie, vom avea, probabil, focare izolate, (...) care se vor stinge și ele treptat”.

Strategii speciale, în vremuri speciale

În prezent, la nivel mondial, se încearcă o accelerare a campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19 tocmai din dorinţa de a pune capăt unei pandemii care, de mai bine de un an, a îngenunchiat o lume întreagă.

Mai multe state au adoptat chiar o strategie de administrare a unei singure doze de vaccin, total opuse celei gândite de producătorii vaccinurilor disponibile la ora actuală pe piaţă.

vaccinare

În opinia doctorului Marinescu, în aceste situaţii se pleacă de la un principiu foarte clar: dorinţa de a avea o campanie de vaccinare cât mai rapidă, datele venind, de fapt, să susţină obţinerea imunităţii după prima doză într-o proporţie destul de mare.

„Strategia vine dintr-un considerent practic: dacă într-adevăr calculele ne spun că nu putem să vaccinăm suficient de repede și nu avem destule doze, și dacă studiile făcute acum ne arată foarte clar că este suficientă o singură administrare pentru a avea o imunitate suficientă, atunci sigur că da [se poate proceda așa], dar lucrurile trebuie demonstrate. Deocamdată e în stadiu de ipoteză”, afirmă medicul infecţionist.

Atenţie la relaxarea restricţiilor

Odată cu accesul la vaccinurile împotriva COVID-19, în spaţiul public au apărut discuţii și despre o eventuală relaxare a restricţiilor pentru persoanele complet imunizate.

Chiar dacă din punct de vedere știinţific o astfel de abordare este corectă, ea trebuie cântărită atent, pentru că sunt încă mulţi oameni care își doresc vaccinarea și încă nu au reușit să o facă, crede dr. Adrian Marinescu: „Una e să folosești vaccinarea și să nu fie necesară testarea, și altceva să fie singura variantă de acces într-un anumit loc. Pentru că acest lucru ar însemna că unii nu vor avea acces [în anumite spaţii], fără să aibă, de fapt, o vină. Pentru că nu s-au vaccinat deoarece nu au avut cum”.

O relaxare a restricţiilor va putea fi totuși posibilă atunci când toţi cei care își doresc vaccinarea vor putea să o facă. „Cele mai multe dintre ţări merg pe principiul că vor avea o vară în mod clar mai liniștită. Și noi ne încadrăm aici. Sunt deja pregătiri făcute (...). O să fie documente care să ateste vaccinarea, dar trebuie gândit, așa cum vă spuneam, în așa fel încât să nu fie o obligativitate, ci să fie vorba doar despre un statut de persoană vaccinată”.

distantare1

În opinia sa, atunci când se va atinge un grad satisfăcător de imunizare generală se va putea renunţa la anumite măsuri aflate acum în circulaţie: „Probabil vom renunţa la mască în spaţiu deschis. (...) Vom putea intra pe stadioane, se va putea mări numărul de persoane care vor putea participa la un anumit eveniment, sigur, păstrând o distanţă, dar ţine mult de contextul epidemiologic și de ceea ce se vede concret”.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe