Într-o zi de primăvară târzie cu totul ieșită din tipare, în care norii cenușii și temperatura înregistrată de termometre ne-ar fi dus cu gândul mai degrabă la toamnă decât la miezul lui Florar, ne-am putut totuși bucura, chiar dacă la o scară mai redusă, de un eveniment cultural de tradiție, semnificativ la scară europeană: Noaptea Muzeelor (NM). 

Aflată în România la ediția cu numărul 21, desfășurarea din acest an îndrăgitei manifestări a stat până de curând sub semnul incertitudinii. În contextul finanțării insuficiente pe care sectorul cultural o semnalează de mulți ani, și care a făcut ca anul trecut NM să însemne nu doar muzee deschise în nocturnă (mai puține ca de obicei), ci și un protest organizat la București de reprezentanți ai angajaților din muzee veniți din întreaga țară (https://www.viata-medicala.ro/doua-decenii-de-noaptea-muzeelor-proteste-la-ceas-aniversar-37790), la începutul acestui an Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) anunța anularea organizării NM din cauza lipsei de implicare a autorităților în acest important proiect cultural și educativ. Din fericire, o decizie recentă a Ministerului Culturii a făcut să se păstreze continuitatea, iar celor douăzeci de nopți prin muzeele țării să li se alăture o a douăzeci și una, iar istoria evenimentului să nu fie marcară de o sincopă, în condițiile în care publicul așteaptă deja cu interes și nerăbdare fiecare nouă ediție. 

Atmosferă de veselie și de entuziasm

Iată că în felul acesta ceea ce s-a întâmplat în întreaga țară pe 17 mai, sub genericul „Noaptea muzeelor - Mai aproape de oameni într-o zi de mai”, a primit, pentru prima dată de la înființare, susținerea oficială (și financiară, într-o oarecare măsură) a Ministerului Culturii. Însă reluarea puțin precipitată a demersurilor organizatorice a făcut ca o parte din muzeele și instituțiile culturale de tradiție să nu fie prezente în program, promovarea evenimentului fiind la rândul său fragmentată, insuficientă. În plus, numărul de ore în care se puteau face vizitele a fost de asemenea mai redus. 

Efectele s-au simțit din plin, cel puțin în Capitală, unde atmosfera de veselie și de entuziasm, energia care străbătea străzile în anii anterior a fost mult mai discretă. Am întâlnit oameni surprinși că unele muzee erau închise, semn că informațiile despre participanți nu fuseseră transmise eficient. Ne-a lipsit, printre altele, harta tipărită (ori echivalentul ei digital, în aplicația dedicată) pe care RNMR o pregătea de fiecare dată, și care ajuta la organizarea unui traseu deopotrivă eficient și agreabil.  

Galerie imagini (10)

La ceasul dinaintea înserării, când cerul s-a îndurat să alunge norii și să ne trimită lumina mângâietoare a soarelui în amurg, ca o recompensă a faptului că nu ne-am speriat de potențialul disconfort și am ales să ieșim din casă, mi-am început parcursul muzeal cu un prim popas la Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, acolo unde tineri muzicieni aveau ocazia întâlnirii cu publicul, printre obiectele colecției permanente, în cadrul programului „Muzeu.Mai.Muzical”. În zona centrală a orașului deja se simțea ambianța specială a acestui eveniment, deși mai puțin intens ca în trecut. 

Pragul palatului Cesianu Racoviță, sediul Artmark, a fost trecut de numeroși vizitatori, care spre miezul nopții stăteau chiar la coadă pentru a intra să descopere o expoziție dedicată „Marilor staturi”, obiecte variate, de la lucrări de artă la tricouri de fotbaliști și alte obiecte personale care au aparținut unor celebrități locale sau internaționale, amplasate în spațiul elegant și rafinat al acestei reședințe aristocratice, nelipsită de la NM. 

Biblioteca Centrală Universitară și-a ținut ușile închise

Revenit anul acesta în circuit, Muzeul Național de Artă al României și-a deschis pentru public, până la ora 22, toate colecțiile din sediul central de la Palatul Regal, inclusiv expozițiile temporare „Secrete întrețesute” și „De la meșteșug la muzică”, organizate la parterul Galeriei Naționale până la 25 mai, ca parte a ediției 2025 a Romanian Design Week. Cu toate acestea, intrarea se făcea fără așteptarea la lungile cozi care înconjurau clădirea în anii anteriori, întrucât accesul nu a fost gratuit, ci s-a făcut în baza unui bilet unic, al cărui preț a fost redus față de cel obișnuit. De cealaltă parte a Căii Victoriei, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și-a ținut de această dată ușile închise, deși era unul dintre locurile care atrăgea mereu un număr mare de vizitatori.

Muzeul Național al Literaturi Române și-a deschis porțile de la orele 18, iar în intervalul 19-22 a găzduit, în grădina pregătită pentru orice fel de vreme și deja plină de iubitori de versuri măiestrite, Maratonul de Poezie și Jazz. Pe scena celei de-a XVII-a ediții a evenimentului au glăsuit 17 autori de poezie, în rândul cărora am remarcat prezența dlui Prof. Dr. Bogdan O. Popescu, reputat neurolog și cunoscut poet. În interior, până la ultimul minut al zilei, vizitatorii au putut parcurge colecția permanentă a muzeului, dar și inserturile de bijuterie și accesorii ale tânărului artist Denis Nanciu, intitulată „Auriu și alte pete” (deschisă până la 8 iunie a.c.), precum și expoziția de grafică de la demisol, „Povești gravate în timp, între hârtie și imaginație” a artistei slovace Katarina Vasickova. 

Activități speciale la Antipa, după căderea întunericului 

O altă revenire așteptată în program a fost cea a Muzeului Antipa, care a generat și acum lungi cozi de părinți și copii dornici să descopere tainele naturii, alături de expozițiile temporare, printre care cea dedicată florei și faunei din Albania. Pentru vizitatorii fideli, echipa de specialiști de la Antipa a organizat în grădina muzeului două activități speciale după căderea întunericului, dedicate colectării insectelor nocturne și observării liliecilor, participanții având ocazia să afle detalii despre viața acestor specii și despre importanța existenței și protejării lor în contextul ecosistemului local și național. 

Am remarcat aici, cu tristețe, cum unii vizitatori nu vin deloc pregătiți pentru ceea ce urmează să se întâmple, și cum părinții nu le vorbesc copiilor despre conduita corectă în colectivitate și în muzeu. De altfel, nici nu ar trebui să fie atât de complicat să ne gândim că insectele și animalele aflate în libertate nu vor putea fi văzute ori auzite dacă folosim surse puternice de lumină sau dacă facem mare gălăgie acolo unde ar trebui să fie punctul de observație. Educația, bat-o vina!

Piața Victoriei a fost, așa cum ne obișnuisem de mulți ani, zona cea mai animată a NM, căci alături de Antipa, Muzeul Național Geologic a primit toată ziua vizitatori în regim de gratuitate, iar la Muzeul Național al Țăranului Român, cele două ore de program special, în care s-au vizitat atât recent redeschisa colecție permanentă cât și expozițiile temporare, au fost completate, într-un interval mai lung, de accesul la Târgul Țărănesc din curte. 

În apropiere, pe strada Londra, am întâlnit o altă coadă, a celor care așteptau răbdători să pătrundă în interiorul Muzeului Hărților. Deși era din ce în ce mai răcoare, și soarele se dusese la culcare, a fost extrem de tonică prezența unei fetițe ce urma să intre în muzeu alături de familie, care își ușura așteptarea, spre deliciul tuturor, cu un cântecel pentru copii pe care îl intona cu toată puterea vocii ei, și cu un entuziasm molipsitor. În interior, vizitatorii erau îndrumați de personalul muzeului și de voluntari spre a face un traseu în care să fie evitată aglomerația, pentru ca fiecare să se bucure atât de colecția permanentă de hărți, dar și de expoziția temporară de artă textilă a Mirunei Hașegan, în acordurile muzicale ale Trio-ul de jazz al Filarmonicii din Pitești. 

Am încheiat traseul cu o revenire în zona Pieței Revoluției și m-am bucurat să văd că forfota era în toi, iar în fața Ateneului Român vizitatorii intrau pe rând la turul ghidat și la spectacolul muzical nocturn organizat special pentru NM. Totuși, la fel ca în povestea Cenușăresei, de această dată totul s-a încheiat și a revenit la starea anterioară la miezul nopții (și au fost de altfel puține locuri care au primit vizitatori atât de târziu). Putem deci să spunem la final că NM a fost o bucurie, ca de fiecare dată, dar că speram pentru 2026 la o ediție mai amplă, mai relaxată și organizată cu rigoarea și profesionalismul cu care am fost obișnuiți.