Ne aflăm în faza inventarierii manifestărilor post-COVID. O posibilă afectare în cadrul acestui sindrom vizează centrul respirator cerebral.
Spectrul tulburărilor instalate în urma infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 este deosebit de vast, putând interesa diferite organe și sisteme. Această boală provocată de un virus nou apărut comportă faza de boală acută, după care circa un sfert dintre pacienţi dezvoltă sindromul post-COVID. Manifestările acestui sindrom sunt variate și adeseori severe. Practic, orice organ sau ţesut poate fi afectat. Creierul este afectat în mod frecvent: neurastenie, gândire greoaie, tulburări de concentrare și
memorie ș.a.
Semnalăm posibila afectare a centrului respirator, ce se manifestă prin sindromul apnee în somn. Nu am întâlnit în literatura cercetată astfel de cazuri. Un bărbat de 50 de ani, nefumător, nediabetic, normotensiv, normoponderal, fără antecedente patologice semnificative, a suferit nu cu mult timp în urmă o formă medie de COVID, cu febră, maleză, astenie, pierderea gustului și mirosului, tuse și dispnee. Imaginea radiologică este sugestivă pentru pneumopatie interstiţială.
Gustul a revenit, dar mirosul a rămas deficitar. După depășirea fazei de boală acută, pacientul a dezvoltat un sindrom tipic de apnee în somn, pentru care a fost internat la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unde a fost investigat. I s-a indicat oxigenoterapie și suport ventilator. Cauza/mecanismul sindromului de apnee în somn nu este de natură obstructivă (pacientul nu este obez și nu are suferinţe în sfera ORL), ci are la bază afectarea centrului respirator. Relaţia de cauzalitate, respectiv încadrarea în sindromul post-COVID, este sugerată nu doar de cronologia instalării suferinţei și de excluderea altor cauze, ci și de hipoosmia reziduală.
Cercetarea românească ar trebui să aibă ca prioritate înfiinţarea unui institut pentru studiul acestei boli virale și pentru terapia/recuperarea suferinţelor post-COVID. Staţiunile balneoclimaterice din jurul orașului Râmnicu Vâlcea ar oferi atât mediul prielnic, dar și dotarea existentă deja. Fibrozele pulmonare post-COVID îmbracă forme severe, comparabile silicozei de odinioară. Am îndrumat recent spre transplant pulmonar un bărbat de 40 de ani, cu fibroză pulmonară extensivă și insuficienţă respiratorie. Rămâne de discutat situaţia transplantului de organe din ţara noastră, un alt domeniu mult prea neglijat.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe