Datele furnizate de supraveghere au reprezentat informaţiile care au asigurat monitorizarea, adaptarea strategiei şi progresul controlului eradicării. Setul minim de informaţii culese se referea la prezenţa noilor focare, la gradul de difuziune al izbucnirilor epidemice, la caracteristicile cazurilor după gen, vârstă şi status vaccinal. Deciziile strategice s-au bazat pe urmărirea indicatorilor de morbiditate şi mortalitate cu care se evalua progresul eradicării şi se justifica politica deciziilor şi conducerea programului. (...)

  Povestea acestui excelent flebolog de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ Bucureşti, care a imaginat cu decenii în urmă – în premieră pe plan internaţional – o nouă metodă chirurgicală pentru tratamentul ulcerului de gambă, reuşind să dea strălucire unui domeniu de nişă, o puteţi afla citind interviul pe care mi l-a acordat de curând. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Nu demult, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova a găzduit al XXX-lea Simpozion Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă, organizat în colaborare cu Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie şi Societatea Română de Endoscopie Digestivă. Concomitent, s-a desfăşurat şi reuniunea asistenţilor medicali – Simpozionul Naţional de Nursing în Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie

Digestivă.

   Simpozionul a beneficiat în ultimul an de un website administrabil dinamic, adus la zi în permanenţă, care a permis menţinerea comunicării prin e-mail şi anunţuri de tip newsletter cu toţi participanţii (http://gastro2010.umfcv.ro/). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Recent, la Eforie Nord, s-au desfăşurat lucrările celui de-al 6-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), organizaţie ştiinţifică deja afirmată internaţional prin parteneriate cu prestigioase societăţi ştiinţifice europene şi mondiale, dar şi cu instituţii academice de mare prestigiu. Publicăm, în acest număr, o prezentare a principalelor teme aflate în dezbatere, alături de un interviu acordat, în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“, de dl prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, preşedintele SSNN, într-un grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

– rezultatul acţiunii nocive asupra organului cutanat al radiaţiilor solare – nu sunt numai un subiect medical „de sezon“, ci – prin consecinţele patologice, uneori grave, – unul de permanentă actualitate. „Soarele arde altfel decât odinioară“, constată tot mai mulţi dintre „fanii“ plajelor marine, ai culmilor montane deschise ori ai ştrandurilor. Este o constatare pusă în evidenţă – deci, obiectivată, prin măsurarea zilnică a intensităţii radiaţiilor ultraviolete şi comunicarea rezultatului odată cu buletinul meteo. Despre răspunsul la expunerea la soare a diferitelor fototipuri de piele şi despre patologia de sorginte actinică, în studiul publicat „în serial“, sub semnăturile dnilor prof. dr. Justin Diaconu şi dr. V. Benea. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În succesiunea de întâmplări considerate de interes jurnalistic – cele mai multe, în fapt, de o reiterată banalitate, altele de ascuns interes comercial (sub forma aşa-ziselor conferinţe de presă: doi vorbesc, patru ascultă şi apoi întreabă pe lângă subiect) care, ulterior, se cer a fi scoase la lumină în redacţii – prea puţine sunt evenimente, prin organizare, participare şi semnificaţie. Un astfel de eveniment a fost cel despre care am relatat într-o notă publicată în „Viaţa medicală“ din 23 iulie a.c., intitulată „În spiritul jurământului hipocratic“. Se referea la dezvelirea, în curtea Institutului Clinic Fundeni, a bustului în bronz reprezentându-l pe marele chirurg Dan Setlacec, o realizare a sculptorului Ionel Stoicescu, la un an de la dispariţia Profesorului, prin diligenţele elevilor săi, în speţă a dlui prof. dr. Irinel Popescu. Această „filială“ neuitare, faţă de părintele lor spiritual, m-a impresionat prin raritatea gestului în zilele ce se petrec, dar şi prin sperata forţă a exemplului. Cu atât mai mult azi, când, atingând vârsta pensionării, maeştrii de până atunci pleacă pe scara de serviciu, iar în privinţa „eternizării“ memoriei lor, lucrurile stau ca în cazul bustului savantului Victor Babeş, de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, care se înfăţişează miilor de studenţi români şi străini mutilat, în indiferenţa conducerii UMF „Carol Davila“… (...)

   Facultatea de Medicină a Universităţii din Arad, Colegiul Medicilor şi Centrul Cultural Judeţean, în colaborare cu Compania Pfizer au organizat, între 15 şi 17 iulie a.c., Şcoala de vară cu tema „Abordarea clinică şi terapeutică a pacientului vârstnic cu durere cronică“.

  Cursurile, dezbaterile şi demonstraţiile au fost de real interes pentru cursanţi, în cea mai mare parte medici de familie. Au fost deosebit de apreciate comunicările despre „Fiziologia clinică a durerii şi durerea ca urgenţă“ (prof. dr. Daniela Motoc şi dr. Marius Ozarchievici – organizatorii reuniunii), „Durerea la pacientul suferind de afecţiuni tumorale“ (conf. dr. Coralia Cotoraci şi dr. Csaba Szekely), „Analgezia postoperatorie“ (prof. dr. Teodora Olariu), dar şi cele despre „Durerea cronică neuropată“, „Durerea cronică şi afectarea psihică“, „Durerea cronică în afecţiuni osteoarticulare, miofasciale şi cutanate“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Constituirea unui Panteon al României care să pună în evidenţă personalităţile marcante, de intensă strălucire, din patrimoniul nostru cultural şi spiritual, a devenit o datorie morală pentru cel mai înalt for al conştiinţei româneşti, Academia Română.

   În acest sens, Fundaţia Panteonul României, asociaţie nonprofit, organizează un concurs de idei în scopul prezentării unor opinii avizate asupra unui monument ce se doreşte să nu fie doar o oglindire a instituţiilor similare din Europa, ci să reflecte un stil arhitectonic tradiţional românesc. (...)

   Efectele secundare ale medicamentelor sunt din ce în ce mai frecvent întâlnite, fenomen preocupant în întreaga lume, dar care în România se manifestă cu mai multă intensitate. Cauzele pentru care ţara noastră deţine (şi) în acest domeniu un trist record sunt multiple. În primul rând, consumul de medicamente per capita este mai ridicat la noi, îndeosebi ca urmare a disparităţii repartiţiei fondurilor, care se scurg spre sectorul curativ, în timp ce prevenţia este flagrant neglijată. Ca urmare, avem un mare număr de îmbolnăviri. Actul medical se finalizează şi se rezumă, de regulă, la prescrierea unei reţete, neglijându-se celelalte laturi ale planului terapeutic. Nu în ultimul rând ca importanţă, semnalăm presiunea excesivă şi pe toate căile exercitată de casele de medicamente, care urmăresc obţinerea de profituri cât mai mari. (...)

  Deşi titlul o limitează la învelişul cutanat, conţinutul cărţii se extinde şi la toxicitatea alcoolului etilic şi la efectele acestuia asupra întregului organism. Manifestările cutanate în alcoolismul cronic sunt consacrate în şaizeci de pagini din totalul de o sută patruzeci şi cinci ale cărţii. Intervenţia alcoolului în etiopatogeneza a numeroase afecţiuni dermatologice este permanent menţionată, subliniindu-se participarea „licorii bahice“ cu precădere în afecţiuni ca rozaceea (în aceasta constituind un adevărat test diagnostic), în porfirii (în particular în porfiria cutanată tardivă), precum şi în sindromul Bureau-Barrière, în care alcoolul joacă rolul etiologic principal. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  Necesitatea existenţei unui reper de cunoştinţe acumulate în cursul evoluţiei unei specialităţi reprezintă un moment esenţial în cadrul dezvoltării acestei specialităţi în orice ţară. Acest lucru se datoreşte rolului deosebit pe care existenţa unui astfel de reper îl are atât pentru marcarea momentului istoric pe care îl îmbracă dezvoltarea respectivului domeniu de specialitate în cadrul ţării respective, cât şi nevoii stringente de a se pune la îndemâna noii generaţii de specialişti în formare, un bagaj de cunoştinţe de ultimă oră pentru pregătirea lor.

  Pentru a putea îndeplini acest rol, este obligatoriu ca respectivul material documentar să fie rodul acumulării cunoştintelor de ultim moment în domeniul specialităţii pe plan mondial, dar şi filtrării acestor cunoştinte prin sita unei experienţe temeinice din partea autorilor diverselor subdomenii de specialitate. (...)

   Două sunt articolele în jurul cărora este structurat numărul 42 (mai 2010) al revistei HIPOCRATE, pe al cărei frontispiciu stă scris, mult prea pompos pentru un mensual glossy, „Luminarea medicilor este obligaţia noastră sacră“. Stilul hiperbolic al revistei face ca interviul principal al ediţiei, realizat – bănuim, căci nu se precizează – de către redactorul-şef al publicaţiei, dl dr. Marius Geantă, cu dl prof. dr. Radu Lichiardopol, să fie literalmente strivit de titlul nu foarte inspirat ales: „Existenţa marelui savant Nicolae Paulescu este o binecuvântare pentru diabetologia românească. O parte din gloria lui ne luminează şi pe noi“. (...)

   Singurul regret pe care îl am de câte ori citesc hebdomadarul belgian LE GENERALISTE este acela că spaţiul tipografic ce poate fi acordat prezentării unei reviste nu e posibil să cuprindă decât referiri la o parte relativ restrânsă a textelor propuse de bogatul şi incitantul sumar al numărului respectiv. Ceea ce, fireşte, s-a întâmpat şi cu nr. 965, de care mă ocup aici.• Unul din articole se referă la funcţia endotelială. De care cardiologii se interesează tot mai mult, mai ales când e vorba de criteriile ierarhizării riscurilor de apariţie a unei cardiopatii. Şi asta, deoarece odată afectat, endoteliul constituie, realmente, un factor de risc pentru instaurarea unei afecţiuni cardiace. (...)