Newsflash
Dosar

Sănătatea femeii la menopauză

de Dr. Roxana Dumitriu-Stan - oct. 22 2021
Sănătatea femeii la menopauză

Cunoscută drept luna de conștientizare a cancerului de sân, octombrie este totodată luna dedicată menopauzei. Tot în decursul ei este marcată și Ziua Mondială a Osteoporozei.

menopauzaZiua Mondială a Menopauzei este marcată anual, la 18 octombrie, întreaga lună octombrie fiind dedicată menopauzei. Anul acesta, ziua este dedicată sănătăţii scheletale.

Pentru a marca importanţa prevenţiei și monitorizării sănătăţii femeilor, Societatea Română de Endocrinologie a organizat în această perioadă evenimentele „Forumul pentru Sănătatea Femeii” și Evenimentul de informare în contextul Zilei Mondiale a Menopauzei.

Menopauza presupune o serie întreagă de modificări, este un „diagnostic retrospectiv”, care se pune în jurul vârstei de 50 de ani. În ultimii ani există o tendinţă ca menopauza să se producă mai devreme, în special în ţările dezvoltate.

Cel mai important lucru este ca femeile să înţeleagă că această perioadă este una a bilanţului, fiind necesară o evaluare a stării de sănătate, a subliniat prof. dr. Cătălina Poiană, vorbind despre consecinţele menopauzei asupra sănătăţii femeii.

Istoria unei terapii

În 1960, menopauza era privită ca o boală și se instituia terapia cu estrogeni, aceștia fiind candidaţi pentru un adevărat „elixir al tinereţii”. În anii 1960-1970 femeile au primit foarte mulţi estrogeni, netamponaţi de progestativ, fapt ce a dus la creșterea numărului de cancere endometriale.

Ulterior, după apariţia progestativelor de sinteză și asocierea acestora cu estrogenii, a crescut utilizarea terapiei de substituţie. În 1980, una din trei femei din SUA sau Europa utiliza terapia hormonală de substituţie. Pe la începutul anilor 2000, s-au iniţiat studii clinice placebo controlate, care au înrolat femei fără să ţină cont de vârstă, de patologiile asociate, de perioada de timp în care utilizat terapia hormonală etc.

Studiul WHI (Women`s Health Initiative), de exemplu, a fost oprit deoarece s-a constatat că beneficiile substituţiei nu au fost mai mari decât riscurile (apariţia cancerului de sân, a evenimentelor tromboembolice, a accidentelor coronariene și a celor vasculare cerebrale).

Astfel, s-a observat că riscurile sunt cu mult mai mici dacă terapia hormonală de menopauză, care nu mai este astăzi o terapie de substituţie, este iniţiată cât mai aproape de debutul menopauzei și cu doze minime eficiente.

Standardul de aur în ameliorarea simptomelor

Terapia hormonală reprezintă „standardul de aur” în ameliorarea simptomatologiei vasomotorii, iar indicaţiile acestei terapii sunt reprezentate de: simptome vasomotorii moderate și severe, simptome genito-urinare moderate și severe și prevenţia osteoporozei de postmenopauză.

Riscul pe care o femeie care urmează terapie hormonală de menopauză îl are de a dezvolta cancer de sân este același ca în cazul unei femei cu obezitate în postmenopauză, sau cu o menopauză tardivă (expun sânul la o cantitate mai mare de estrogeni și un timp mai lung).

Alţi factori de risc sunt reprezentaţi de abuzul de alcool în postmenopauză sau de sedentarism. Programul de monitorizare în cazul acestor paciente cu tratament hormonal de menopauză presupune surprinderea din vreme a simptomelor și efectuarea precoce a tratamentului.

Evaluări medicale în menopauză

Evaluarea ginecologică în cazul pacientelor aflate la menopauză este și ea deosebit de importantă, a atras atenţia prof. dr. Monica Cîrstoiu. Prin intermediul consulturilor se poate realiza prevenţia cancerelor estrogen-dependente sau nu.

Examenul local poate identifica dacă o pacientă prezintă atrofie genitală sau dacă este predispusă dezvoltării incontinenţei urinare de efort. La fel de importante sunt prevenţia infecţiilor genitale sau urinare și screeningul pentru cancerul de col uterin.

Specialista a explicat că trebuie efectuate teste de tip Babeș-Papanicolau, anual, până la vârsta de 65 de ani, sau Babeș-Papanicolau plus test HPV la cinci ani. După această perioadă se poate stopa evaluarea în condiţiile în care, în ultimii zece ani, au existat cel puţin trei teste Babeș-Papanicolau negative și două testări pentru HPV negative.

Grosimea endometrului poate fi monitorizată prin intermediul ecografiei transvaginale, iar în cazul în care aceasta crește, se va efectua biopsie, putându-se astfel gestiona cazul înainte de apariţia sângerărilor disfuncţionale. De asemenea, este extrem de utilă efectuarea
mamografiei.

Un subiect neglijat de paciente

Contracepţia în perioada de premenopauză este un subiect neglijat de paciente, acestea considerând că nu există risc de concepţie, a adăugat prof. dr. Monica Cîrstoiu. Ea a explicat însă că pot exista ovulaţii uneori târziu, și în zilele 20-25 ale ciclului menstrual. Pot funcţiona metodele locale de barieră sau montarea unui sterilet.

De asemenea, cel puţin o dată pe an este obligatorie evaluarea de bază cardiologică. Orice tip de angină sau echivalenţe de angine care pot să apară, fibrilaţia atrială, sincopa, tulburările de echilibru, cefaleea, apariţia edemelor gambiere corelate cu paloare tegumentară sunt elemente pe care pacientele la menopauză trebuie să le identifice și să le semnaleze medicului.

După vârsta de 55 de ani, în postmenopauză, ca urmare a deficitului de estrogen apare așa-numita „disfuncţie endotelială” – arterele devin mult mai rigide, fapt ce se corelează cu nivelul tensiunii arteriale diastolice și creșterea stresului oxidativ, ceea ce presupune instalarea ischemiei miocardice.

Citește și: Menopauza, influenţată de genetică

Fracturile osteoporotice, o povară globală

Osteoporoza reprezintă o problemă de sănătate publică, iar fracturile osteoporotice sunt complicaţii cu impact major asupra sănătăţii, producând o morbiditate semnificativă și uneori chiar mortalitate (fracturile vertebrale).

Fractura osteoporotică afectează, la nivel mondial, una din trei femei și unul din cinci bărbaţi de 50 de ani și peste
această vârstă, a subliniat dr. Cristina Căpăţînă, în cadrul evenimentului „Forum pentru Sănătatea Femeii”.

Impactul acestei fracturi este unul devastator în lumea întreagă, reprezentând o povară pentru sistemele de sănătate. Însă datele arată că doar 20% dintre pacienţii cu fracturi osteoporotice sunt diagnosticaţi sau trataţi pentru osteoporoză.

Dintre factorii de risc pentru fracturi se numără: vârsta, sexul, indicele de masă corporală scăzut, fracturi de fragilitate anterioare, istoric familial de
fractură de șold, corticoterapie cronică, fumat, consumul de alcool, prezenţa cauzelor de osteoporoză secundară.

Posters WOD_Nutri

Exerciţiul fizic, o dietă corespunzătoare (inclusiv un aport optim de calciu și vitamina D), un stil de viaţă sănătos (evitare fumat, alcool), identificarea factorilor de risc, prezentarea la medic și evaluarea corespunzătoare reprezintă principalii pași pentru prevenţia osteoporozei.

Osteoporoza de postmenopauză apare ca urmare a scăderii producţiei de estrogeni. Se accentuează resorbţia osoasă și apare un dezechilibru la nivel osos, între formare și resorbţie, în favoarea resorbţiei, iar oasele se
fragilizează.

Riscul de fractură trebuie evaluat la toate femeile de peste 50 de ani, prin intermediul anamnezei, examenului clinic, FRAX, osteodensitometriei (șold, coloană lombară, 1/3 distală radius).

Se stabilește diag­nosticul de osteoporoză dacă există fractură de fragilitate (col, șold, indiferent de scorul T) sau dacă scorul T≤ -2,5 DS la nivelul coloanei lombare, al colului femural, șold sau 1/3 radius, dacă a existat un astfel de scor în istoricul pacientei sau dacă scorul T este între -1 și -2,5 DS, dar scorul FRAX este crescut, sau dacă există fractură de fragilitate non-vertebrală, non-șold.

Citește și: Ziua Internațională a Osteoporozei: peste 1 milion de români în suferință

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe