Există o tendință globală ca femeile să reducă frecvența vizitelor la medicul ginecolog după ce au împlinit vârsta de 50 de ani. Doamnele consideră că, odată cu încetarea menstruației, acestea controale ginecologice nu mai sunt necesare. Câțiva medici români își propun să schimbe această mentalitate și să sublinieze importanța controlului periodic. 

Schimbările hormonale care apar la menopauză pot crește riscul unor tipuri de cancer, precum cel de sân, endometrial și ovarian. De asemenea, modificările metabolice din această perioadă (creșterea grăsimii abdominale, rezistența la insulină) pot favoriza inflamația cronică și proliferarea celulară necontrolată, ceea ce crește riscul de cancer, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției

Deși cu o incidență mai scăzută la nivel național, cancerele de endometru și ovarian apar frecvent la pacientele aflate la menopauză.

„Peste 20% dintre operațiile din sfera ginecologică realizate anul trecut au fost pentru paciente care sufereau de cancer de endometru. Elementele comune au fost vârsta de peste 50 de ani, faptul că majoritatea pacientelor erau supraponderale și prezentarea la medic în stadii avansate ale bolii”, spune dr. Traian Enache, medic primar obstetrică-ginecologie, șef secție chirurgie ginecologică.

Printre factorii de risc ai cancerelor ginecologice se numără predispoziția genetică, istoricul obstetrical și de afecțiuni ginecologice preexistente, obezitatea și stilul de viață. 

Femeile sunt deranjate de simptome, însă nu cer sfatul medicului 

Problemele uroginecologice reprezintă cel mai frecvent grup de patologii la menopauză. Aceste afecțiuni afectează viața socială și de cuplu a pacientelor, dar și încrederea în sine, putând duce la tulburări psiho-emoționale. Cu toate că femeile sunt deranjate de simptome, studiile arată că doar 50% cer un sfat medical.

„Ne confruntăm frecvent cu rușinea în relația medic-pacient. Pacientele de peste 50 de ani ar trebui să înțeleagă că aceste simptome nu sunt normale și că, în timp, pot afecta grav sănătatea. Dacă nu este tratată, incontinența poate deveni severă din cauza slăbirii structurilor de rezistență ale mușchilor, potențată de lipsa de estrogen. Aceasta afectează calitatea vieții, somnul și starea de bine. Alte consecințe includ inflamații și infecții urinare frecvente, constipație cronică, disconfort vaginal permanent și prolapsul organelor pelvine”, explică dr. Iosif Niculescu, medic specialist în obstetrică-ginecologie la Centrul de Sănătate a Femeii Medicover Mediplus. 

Peste 76% dintre pacientele care se prezintă la acest centru prezintă simptome specifice afecțiunilor uroginecologice.

Mai mult de o treime dintre operațiile realizate anul trecut la un spital din rețeaua menționată au fost pentru tratarea incontinenței urinare și a prolapsului vaginal prin chirurgie minim invazivă. Acestea sunt și cele mai frecvente intervenții chirurgicale pentru pacientele de peste 50 de ani. Incontinența urinară afectează unul din cinci europeni, fiind mai frecventă la femei. 

Risc de incontinență urinară, la menopauză 

Incontinența urinară de efort și vezica hiperactivă sunt cele mai des diagnosticate tipuri. Cel mai frecvent întâlnită este incontinența de efort, care reprezintă cel puțin 50% dintre cazuri. Aceasta duce la pierderea involuntară de urină fie în timpul activităților fizice zilnice sau sportive, fie în situații de mișcări bruște, precum strănutul și tusea. Tratamentul este chirurgical, minim invaziv și oferă o rezolvare imediată.

Vezica hiperactivă reprezintă nevoia bruscă și incontrolabilă de a urina, care apare ca urmare a tulburărilor mușchilor și ale filetelor nervoase ce transmit impulsurile către creier. Acest tip este mai puțin frecvent și se tratează medicamentos.

„Orice femeie are un anumit risc de a dezvolta incontinență urinară la menopauză, în special de efort. Anumiți factori, printre care munca fizică, ridicarea greutăților, numărul sarcinilor și al nașterilor, cresc posibilitatea de a dezvolta această afecțiune. Profilaxia este importantă și recomand să fie începută chiar din perioada premenopauzei”, spune dr. Cătălin Haiduc, medic primar obstetrică-ginecologie.