Carte de vizită 

Dr. Bianca Doamna are 34 de ani. A absolvit Facultatea de Medicină Generală în 2017, iar în 2018 a început rezidențiatul de Medicină internă. L-a terminat în 2025 și a devenit medic specialist în sesiunea de toamnă, din 2025. În prezent, este medic specialist medicină internă. 

Și-a dedicat foarte mult din activitatea profesională pe partea de echilibru hormonal al femeii, prevenție și longevitate. Are mai multe certificări internaționale. Are expertiză în endocrinologia ginecologică, la nivel internațional. S-a specializat în nutriție clinică și în managementul greutății. 

Cât de importantă este îngrijirea personalizată a pacientelor? 

Îngrijirea personalizată poate face o diferență semnificativă atunci când vorbim despre longevitate, vitalitate și sănătate pe termen lung. Se discută foarte mult în ultimii ani despre aceste concepte, însă dincolo de tendințe și teorii, trebuie să ne amintim un lucru esențial: fiecare femeie este unică. Femeile au particularități hormonale, metabolice și genetice diferite, iar aceste diferențe ar trebui să fie luate în considerare în orice abordare medicală. Contează foarte mult etapa de viață în care se află fiecare pacientă – de la perioada reproductivă până la perimenopauză sau menopauză. De asemenea, istoricul obstetrical, stilul de viață și eventualele patologii asociate sunt elemente care pot schimba complet modul în care abordăm un caz. 

Din perspectiva medicinei integrative și a medicinei personalizate, totul începe cu o evaluare atentă – metabolică și hormonală – adaptată fiecărei persoane. Pe baza acestei evaluări, intervenția nutrițională trebuie să fie personalizată și integrată în contextul real al vieții pacientei. Un aspect adesea neglijat este monitorizarea continuă și comunicarea constantă dintre medic și pacient. Acestea sunt esențiale pentru a ajusta recomandările și pentru a obține rezultate pe termen lung.

În final, trebuie să înțelegem că medicina personalizată nu înseamnă doar analize sau protocoale standardizate, ci o abordare holistică, în care fiecare femeie este privită în unicitatea ei. 

Trei piloni esențiali ai sănătății femeilor

Cum ne putem menține noi, femeile, sănătatea pe termen lung? 

Din perspectiva mea, vorbim tot de prevenție și longevitate. Le spun mereu pacientelor mele că există trei piloni esențiali. Vorbim de sănătatea metabolică, pe de o parte. Cu cât suntem mai stabile din punct de vedere metabolic, cu atât mai bine: asta înseamnă că ne menținem sensibilitatea la insulină pe termen lung, ne reducem inflamația cronică la nivel intern, prevenim apariția sindromului metabolic, ceea ce contribuie extrem de mult pe termen lung la sănătatea noastră.

Al doilea pilon: echilibrul hormonal. Aici vorbim, dincolo de estrogen și progesteron, și despre insulină, hormoni tiroidieni. Să nu uităm de cortizol, hormonul stresului. El este profund implicat și guvernează toată această orchestră hormonală. Iar al treilea pilon: masa musculară și densitatea osoasă. După vârsta de 35-40 de ani se pierde un procent semnificativ de masă musculară – dacă nu este stimulată. Iar fără masă musculară, nu avem o longevitate metabolică. În luna martie, vorbim de celebrarea femeii, iar eu cred că cea mai mare formă de respect pentru noi însene este o formă de prevenție activă. 

Ce înseamnă, de fapt, prevenție activă? 

Să ne facem vizita la medic. Să ne facem controale periodice de prevenție – nu de necesitate. Să ne facem setul complet de analize. Aici este de menționat setul complet în perioada potrivită a lunii. Anumite analize de sânge se recoltează în zilele 3-5 ale ciclului menstrual. Alte analize variază și în funcție de durata ciclului menstrual. 

Foarte important este să ținem cont și de istoricul familial. De ce spun asta? Pentru că recomandarea setului complet de analize se face și în funcție de predispozițiile genetice. Plecând de la toți acești factori, este important să avem o imagine de ansamblu a femeii. Le spun mereu pacientelor mele: ne trecem în calendar [zilele și orele] când avem de făcut fiecare control medical. Îl programăm cu o lună înainte și ne oferim o predictibilitate pe partea de prevenție. 

Cu ce patologii se prezintă pacientele la cabinetul dvs.? 

Direcționându-mi și activitatea medicală către sănătatea feminină, cele mai frecvente patologii pe care eu le văd – mă leg aici de echilibrul hormonal – sunt: sindromul ovarelor polichistice; endometrioză; rezistență la insulină – un subiect aparent destul de nou la noi; infertilitatefuncțională la o vârstă foarte fragedă, din păcate; perimenopauză, dar cu o simptomatologie mult mai complex. Cel puțin acum femeile, la menopauză, sunt mult mai deschise în ideea de adresabilitate către medic. 

Vorbim de oboseală cronică, de obicei asociată cu dezechilibre metabolice, tulburări tiroidiene, tiroidite autoimune din ce în ce mai mult secundare și expunerii la mediu, dar și predispoziției genetice și vorbim de sindromul metabolic la femei foarte tinere. Această scădere a vârstei la care apar tulburările [metabolice] este îngrijorătoare. 

„Suntem mult mai complexe decât credem noi”

Cum le-ați caracteriza pe pacientele dvs.? Sunt ele mai preocupate de echilibrul hormonal? 

Cred că pacientele sunt din ce în ce mai preocupate de echilibrul hormonal, pentru că se vorbește foarte mult în social media despre acest subiect. Uneori informația este fragmentată, iar pacientele vin în cabinet cu foarte multe întrebări, cu foarte multe informații eronate. 

De aceea, cred că unul din rolurile mele este să ofer date științifice, dar să o fac într-un limbaj cât mai accesibil către populația generală. Când ele vin în cabinet, eu le explic că echilibrul hormonal nu înseamnă doar estrogen și progesteron. Este mult mai mult de atât. Atunci se produce o schimbare, pacientele au o revelație și își dau seama că, de fapt, suntem mult mai complexe decât credem noi, există o interacțiune între sistemul nervos, sistemul metabolic și sistemul endocrin. Cortizolul, repet, este hormonul care ne poate influența și ne poate crește calitatea vieții, dar ne-o poate scădea... Astfel, există acest „Aha!” cu care pacientele pleacă din cabinetul meu. 

În ce sens? 

De fapt, vorbim de nutriție, hidratare, suplimente, dar două întrebări semnificative care rămân sunt: 1) Ai suficient timp pentru tine? După ce le pun întrebarea asta, pacientele mele fac o pauză. 2) Ai vreo metodă prin care te relaxezi? Ar trebui să ne punem frecvent aceste două întrebări. Trăim într-o perioadă în care răspunsurile la aceste două întrebări sunt „Nu”, din păcate. Stresul pacientelor este la un nivel mult prea ridicat. Stres care nu întotdeauna se poate reproduce în analizele de sânge... 

Orchestra hormonilor

De ce sunt esențial hormonii în menținerea sănătății femeilor? 

Eu cred că hormonii sunt sistemul de comunicare al corpului nostru. Dacă învățăm să-i ascultăm, putem „dirija” orchestra. Îi putem compara cu o orchestră, pentru că fiecare hormon are rolul său specific, însă funcționarea lor depinde de echilibru și sincronizare. Asta face o diferență majoră. Avem hipotalamusul, avem glanda hipofiză – ele sunt practic dirijorul și coordonează restul instrumentelor. Dacă un singur instrument iese din ritm, toată orchestra este afectată și automat nu mai avem nici o simfonie. 

Hormonii sunt profund implicați în procesele noastre interne. Vorbim de metabolism, fertilitate, dispoziție, somn, de compoziția noastră corporală, de modul cum răspundem la stres, de sănătate cardiovasculară... Sunt foarte multe aspecte care ne influențează calitatea vieții de zi cu zi. 

Chiar dacă în organism este un dezechilibru subtil, el ne poate crea o simptomatologie severă. De aceea, interpretarea analizelor trebuie făcută și în context clinic, nu doar în parametrii laboratorului de analize. 

Ce simptome n-ar trebui să ignorăm noi, femeile? Când ar fi indicat să ne adresăm unui medic specialist? 

La femei, simptomele sunt adesea atribuite oboselii sau stresului: „Sunt obosită” sau „Sunt stresată”, „Am avut o zi grea”. În momentul acela avem tendința de a ignora ceea ce simțim, pentru că credem că e normal să avem aceste simptome. De fapt, nu este deloc normal să simțim oboseală persistentă. Nu este normal să avem o cădere excesivă a părului, nici să avem intoleranță la frig sau la cald, depinde... Nu e normal să avem tulburări de ciclu menstrual. (...) Vorbim de palpitații, de anxietate inexplicabilă – deodată începem să ne facem griji pentru lucruri aparent normale. Nu înseamnă că am „înnebunit”. Înseamnă că ceva se întâmplă în corpul nostru. 

Cineva trebuie să integreze toate informațiile astea. În străinătate, se vorbește deja de medicină funcțională. Există și la noi termenul ăsta, se folosește foarte mult și în marketing. Momentan, la noi în țară suntem foarte puțini medici cu această viziune. 

Într-adevăr, trebuie să fie un medic cu abordare integrativă, care să-ți adune toate acele informații, să ți le pună într-un dosar și să spună: „Uite stadiul tău actual! Uite ce ai de făcut! Și uite care e direcția ta!”. 

Medicul internist și viziunea de ansamblu 

Sunt semnale pe care ni le dă corpul, nu? 

Aș adăuga și alte simptome: o creștere în greutate inexplicabilă sau o scădere în greutate inexplicabilă. Sunt unele semnale care ar trebui să ne ducă spre cabinetul medicului. Într-adevăr, întrebarea este: unde mă duc prima dată? 

Asta urma să vă întreb. Unde mergem prima dată, către ce medic specialist? 

Din perspectiva mea, către medicul internist. Un medic care să reușească să aibă o imagine de ansamblu. Dar medicul de familie, în teorie, ar trebui să fie primul filtru. El, medicul de familie, ar trebui să trimită pacienta mai departe. 

Este longevitatea un subiect de interes pentru românce? Cum definiți dvs. longevitatea? 

Din perspectiva mea, interesul pentru longevitate este în creștere. Sunt unele trenduri care vin din străinătate, sunt state mult mai bine așezate pe acest context. Deseori conceptul este confundat. Longevitate nu înseamnă că o să trăim mult mai mulți ani decât am trăi în mod normal. 

Înseamnă doar că o să fim în deplină sănătate până la o vârstă avansată; că vom fi autonomi din punct de vedere metabolic; că vom avea o masă musculară conservată; că vom avea un risc cardiovascular mai scăzut. Și că, din punct de vedere cognitiv, vom funcționa mult mai bine. Sau că vom avea o calitate optimă a vieții pe termen lung, după 60 de ani și 70 de ani. 

Din punctul meu de vedere, asta înseamnă longevitate: perspectiva pe termen lung asupra sănătății tale. Nu neapărat ani în plus, ci ani de calitate. Înseamnă ani în deplină sănătate în care tu să poți să-ți desfășori activitatea. 

Sfat: găsiți cel puțin o metodă de gestionare a stresului

Ce le recomandați pacientelor dvs. în ideea de a reduce stresul? 

Stresul va face parte din viața noastră, noi trebuie să acceptăm acest aspect. Răspunsul depinde foarte mult de la persoană la persoană și depinde de stadiul în care se află. Dacă suntem la stadiul zero de gestionare a stresului, prima indicație a mea este 10 minute pentru tine, indiferent că stai pe canapea și te uiți în gol sau te duci afară și faci 5 respirații [profunde] sau doar meditezi sau faci o rugăciune... Fiecare pacientă are modul ei de a-și gestiona stresul. Întotdeauna când pleacă din cabinet, după întâlnirea cu mine, încercăm să găsim cel puțin o metodă de gestionare a stresului. 

La unele persoane funcționează meditația, la altele journalingul, la altele acupunctură, energoterapie, masaj, mersul în natură, întâlnirea cu persoanele dragi. Din acest motiv, spun că este foarte important să faci parte dintr-o comunitate, să ai relații. O seară la teatru... Întotdeauna pacientele au câte o țintă pe acest pilon. Pus în program, în agendă – cu oră și dată. În momentul în care ne blocăm intervalul respectiv în agendă, îl vom și efectua. Altfel, dacă spunem doar „O să fac x lucru sau activitate”, dar nu punem în agendă, e clar că nu vom face acel lucru. 

Este complicat, în special pentru noi, femeile, să gestionăm stresul. Multe doamne au grijă de cei dragi (copii, părinți), așa că riscul să uităm de noi este mare. 

Dacă noi suntem bine, atunci și ceilalți din jurul nostru vor fi bine. Trebuie să avem asta în vedere. Da, uităm de noi. Dar suntem o generație destul de conștientă, suntem destul de atente la corpul nostru. Iar instrumentul [împotriva stresului] este în mâna noastră. Trebuie să începem cu pași mici, aș zice. Pentru că una dintre erori, să le spun așa, este ideea că se începe cu „3 ore de [relaxare]”, „7 zile de [relaxare]”! Nu, 10 minute! 10 minute cu creștere progresivă. Dar nu a doua zi! Creșterea progresivă la o săptămână, la două săptămâni... Pentru că nu reușești în nici un program 24 full să-ți eliberezi 3 ore pentru o activitate. 

Ce mesaj ați dori să le transmiteți doamnele, în Luna Femeii – așa cum mai este numită martie? 

Sănătatea femeii nu trebuie abordată fragmentat. Nu putem trata fertilitate fără metabolism. Nu putem trata menopauză fără masă musculară. Nu putem vorbi despre longevitate ignorând partea de sănătate hormonală. Eu cred că în Luna Femeii mesajul esențial este acesta: prevenția e un act de responsabilitate față de noi, față de propria noastră viață. Iar sănătatea și longevitatea nu sunt un proiect de-o lună, ci ele sunt un proces continuu. Cam așa văd eu lucrurile.