Palatul Suţu și Muzeul Naţional al Ţăranului Român găzduiesc două expoziţii născute în urma unor experimente creative ale unor studenţi și elevi la Arte și Arhitectură.
Debutul pandemiei a bulversat societatea. Timpul ne-a fost totuși aliat, căci ne-a ajutat să învăţăm cum să ne protejăm, dar și cum să ne găsim puncte de sprijin mai aproape decât am fi crezut, în noi înșine și în lucruri pe care le știam dintotdeauna, dar pe care, în viteza cu care ne duceam viaţa, nu mai reușeam să le conștientizăm.
La parterul Palatului Suţu (Muzeul Municipiului București) avem ocazia să descoperim, până la 12 februarie a.c., rezultatele unuia dintre experimentele creative născute în pandemie. Studenţii de la secţia de Grafică a Universităţii Naţionale de Arte București (anul III), coordonaţi de conf. univ. dr. Stela Lie, au părăsit atelierele facultăţii și au avut bucuria de a descoperi o multitudine de surse de inspiraţie, mici oaze de frumuseţe și armonie, plimbându-se „Cu creionul prin București(ul vechi)”, așa cum și-au intitulat colecţia de lucrări, într-o parafrază a lui Tudor Arghezi.
Folosind creionul ca instrument de cunoaștere, ca unealtă ce intensifică puterea de percepţie și de pătrundere în miezul lucrurilor, tinerii artiști au avut bucuria de a identifica crâmpeie de frumos chiar și pe traseele parcurse adesea în trecut. Acest exerciţiu le-a oferit și experienţa lucrului împreună, o amintire nepreţuită din perioada studenţiei. Iar lucrările pe care le-au realizat (doar o parte prezente în expoziţie) sunt o mărturie a acelui București de secol XIX sau interbelic, care a făcut discret un pas înapoi, lăsând în prim-plan arhitectura actuală, dominată de linii drepte și de materiale moderne. Ceea ce ne aduc în atenţie desenele, acuarelele și gravurile studenţilor sunt tocmai acele detalii ale faţadelor, ale ancadramentelor de uși și ferestre, ale gardurilor de fier forjat, care rupeau monotonia și dădeau farmec clădirilor.
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în Sala „Irina Nicolau”, pășim într-o lume de poveste plăsmuită tot în urma unui experiment creativ. Șapte artiști consacraţi au fost modele pentru elevi ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și ai Colegiului Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”, într-un proiect ale cărui roade au fost reunite în cadrul expoziţiei „Realităţile neferite din interpretarea artistică a basmului românesc”, deschisă până la 6 februarie 2022. Având basmul românesc ca element de legătură între cultura populară și arta contemporană și lăsând imaginaţia să lucreze fără îngrădiri, maeștri și ucenici vin la întâlnirea cu publicul, aducând propria viziune asupra simbolurilor străvechi, asupra lumii mitice populate de animale fantastice și fiinţe supranaturale.
Însăși colaborarea între generaţii diferite de artiști poate fi asemuită cu elemente de basm, în care, mai mereu, eroul principal trebuie să parcurgă o etapă de formare alături de un învăţat înţelept. Ca antidot la temeri și nesiguranţă, plimbarea prin expoziţie ne poate prilejui un răgaz de tihnă și de evadare, care să ne încarce cu energie pozitivă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe