Acum aproape un secol, în 1931, pictorul de origine rusă Nicholas Roerich propunea ratificarea internaţională a unui Tratat pentru protejarea instituţiilor știinţifice și artistice și a monumentelor istorice. Acesta a fost recunoscut de SUA în 1935 și a fost numit ulterior Pactul Roerich. De atunci, există încercări constante de susţinere a promovării și sărbătoririi acestei zile în cât mai multe ţări, pentru a crește gradul de asumare și de conștientizare a nevoii de cunoaștere și protejare a patrimoniului 
cultural universal.

Evenimentul de la București s-a desfășurat cu participarea reprezentanţilor a șapte ţări. Aceștia au ales să prezinte publicului un obiect, o clădire sau o personalitate importantă pentru cultura fiecăreia dintre ele. E.S. Alejandro Poffo, ambasadorul Argentinei, a vorbit despre ediţia din 1872 a epopeii în versuri „Martin Fierro” a scriitorului argentinian José Hernández. Opera artistică transmite ideea de umanitate și de fraternitate, sentimente care transcend epoci și graniţe.

Exprimări artistice și spirituale

E.S. Amparo Anguiano, ambasadoarea Mexicului, a ales să prezinte un mod de exprimare artistică, dar și spirituală a populaţiei indigene Huichol 
(Wixárika) – panouri brodate cu modele complexe care asigură comunicarea cu Universul, numite Niérika. Mergând și mai departe în timp, Nikolaos Vlahakis, reprezentant al Ambasadei Greciei, a făcut o incursiune în noul Muzeu Acropole din Atena, păstrător al celor mai vechi manifestări artistice ale ţării unde s-a născut ideea de democraţie. Vladimir Pérez Casal, consilier al Ambasadei Cubei, a vorbit despre experienţa centenară a publicaţiei „Anales de la Academia de la 
Historia de Cuba” (1921).

Reprezentant neoficial al României – în fapt un invitat surpriză al directoarei generale a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în același timp și moderatoarea evenimentului, Mireille Rădoi –, violoncelistul Adrian Naidin a exemplificat bogăţia și diversitatea patrimoniului cultural muzical cu câteva mici piese. Artistul 
ne-a purtat de la Bach la Paganini, prin folclorul românesc și cel latino-american, pentru a încheia cu celebra O sole mio, melodia de suflet a napolitanilor.

Continuând în domeniul muzicii, Bara Hajnal, referent muzical la Institutul Liszt, Centrul Cultural Maghiar, ne-a prezentat o realizare de excepţie a arhitecturii contemporane: Casa Muzicii Maghiare de la Budapesta. Inaugurată în 2021, clădirea este o creaţie a japonezului Sou Fujimoto. 

Seara s-a încheiat cu două exemple de cultură universală provenite din ţările nordice, Danemarca și Norvegia: Podul cu Cercuri de la Copenhaga, deschis circulaţiei pietonale în 2015, și scriitorul norvegian Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2023.