Aproape zece milioane de persoane se îmbolnăvesc anual, în întreaga lume, de tuberculoză (TB). Dintre acestea, 1,5 milioane decedează, iar 500.000 de cazuri sunt înregistrate cu TB multidrog-rezistentă (TB-MDR). Situaţie demonstrează că, deși s-a considerat că TB este o boală a trecutului, ea încă este activă. Ţările care au incidenţa cea mai mare sunt cele situate în Asia de Sud-Est, urmate de ţări din Africa, cele două Americi și apoi din Europa. Începând cu anul 2010, s-a constatat totuși un declin al numărului de cazuri, astfel încât până în 2019 această scădere a fost de 35%, rata de notificare (cazuri noi și recăderi) scăzând și ea cu 36%. Așa s-a ajuns ca în 2019, în Europa să fie notificate aproape 50.000 de cazuri în 29 de ţări, cu o rată medie de notificare de 9,6 cazuri la 100.000 de locuitori. 

Din păcate, România se afla pe primul loc, având o rată de notificare de 59,9 cazuri la suta de mii de locuitori. După 2002 însă, situaţia TB în ţara noastră s-a îmbunătăţit constant: între anii 2002 și 2020, rata incidenţei a scăzut cu 73,9%. „Acest lucru s-a întâmplat datorită utilizării medicamentelor eficiente, metodelor avansate de diagnostic rapid, sistemului de îngrijire și a creșterii nivelului de trai”, a declarat dr. Marta Lefter (coordonator judeţean al Programului de TB Galaţi), în cadrul unui training. Acesta s-a numit „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea strategiei Who End TB 2016-2020” și a fost organizat  luna trecută de Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog-Rezistentă. Cu toate acestea, completează medicul, încă suntem departe de ceea ce am fi putut realiza dacă lucrurile ar fi fost corect abordate și dacă ar fi fost suficient finanţate.

Nu toate persoanele infectate fac boala

Tuberculoza  afectează mai degrabă bărbaţii – ei fiind în general cei care au mai des comportamente la risc pentru sănătate și imunitate. De asemenea, afectează persoanele fără adăpost, persoanele din închisori, cele care suferă de boli care scad dramatic imunitatea, cum ar fi: infecţia cu HIV, bolile oncologice, diabetul zaharat, bolile psihice, dependenţele, hepatitele și bolile gastrice.  De ce este important să fie diagnosticată persoana cu TB pulmonară? Pentru că o astfel de persoană, în formă contagioasă, infectează între 10 și 15 persoane într-un an. Însă nu toate persoanele care sunt infectate cu bacilul Koch dezvoltă boala.

Pacientul cu TB nu reprezintă un pericol, el este un pacient și atât, pe care îl tratăm ca atare.  TB este o boală contagioasă, dar este o boală obișnuită. (Dr. Mădălina Baltă)

 La 95% dintre ele sistemul imunitar este capabil să limiteze multiplicarea bacteriilor, acestea rămânând în număr scăzut, inactive, la nivelul unor zone mici din plămâni. La 5% dintre ele însă acest lucru nu se întâmplă, ele evoluând spre boala activă. Dar și o parte dintre cei din prima categorie pot evolua spre dezvoltarea unei boli active, în condiţiile scăderii imunităţii. Copiii nu sunt, în general, contagioși. Ei iau boala de la persoanele adulte bolnave contagioase cu care vin în contact. „Vaccinarea BCG protejează copilul de formele letale sau greu invalidante, de aceea este foarte importantă această vaccinare în maternitate”, susţine dr. Marta Lefter.

Tratamentul nu înseamnă doar medicamente

Tratamentul TB durează în medie șase luni la persoanele cu TB drog-sensibilă, însă la cele cu TB drog-rezistentă este de lungă durată, ajungând până la 24 de luni. Pentru persoanele cu TB pulmonară care sunt înalt contagioase, ideal ar fi ca tratamentul să se iniţieze în spital, urmând să fie continuat la domiciliu sub supravegherea personalului dispensarelor TB. În România, tratamentul TB, indiferent de formă, este gratuit. Pentru a trata un pacient cu TB este nevoie de mai mult decât diagnostic și tratament. Acest pacient are nevoie și de suport psihologic, suport social și, mai ales, de sprijinul comunităţii. 

Tratamentul trebuie făcut de o echipă multidisciplinară, unde medicul pneumolog să aibă o bună colaborare cu asistentul medical de pneumologie și cu medicul de familie. Trebuie, de asemenea, implicat în echipă asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar. Acesta din urmă are un rol foarte important în mobilizarea și motivarea pacientului în a-și administra tratamentul. Psihologul, peer suporter-ul, psihiatrul, asistentul social sunt la fel de  importanţi.  O formă aparte de TB este cea rezistentă, aceasta însemnând că bacteria nu mai este sensibilă la medicamentele antituberculoase utilizate în mod curent pentru tratamentul bolii.

 TB rezistentă este o ameninţare majoră la nivel mondial din cauza problemelor pe care le pune din punct de vedere terapeutic, dar și al costurilor tratamentelor. Există două forme de TB rezistentă: TB multidrog-rezistentă, caz în care rezistenţa se manifestă faţă de două dintre cele mai importante medicamente utilizate pentru tratamentul TB; TB extensiv-rezistentă (TB-XDR), la care rezistenţa este faţă de cel puţin două medicamente utilizate pentru TB-MDR. Tratamentul acestor forme de TB este unul lung, chinuitor și foarte costisitor, rezultatele nefiind întotdeauna cele așteptate.

Pacienţii pot fi trataţi și în ambulatoriu

Fiind vorba despre o boală contagioasă, până nu demult pacientul cu tuberculoză era izolat, fiind internat în spital pe toată perioada tratamentului – șase-opt luni sau cât era nevoie. Pe măsură ce au apărut medicamente tot mai eficiente, perioada internării a început să scadă. „În ultima perioadă, internarea a scăzut foarte mult, chiar până la două săptămâni, în funcţie și de dorinţa pacientului. 

Mai mult decât atât, a început să se vehiculeze ideea că anumiţi pacienţi ar putea să fie trataţi chiar la ei acasă, fără niciun pericol pentru comunitate”, spune dr. Mădălina Baltă, coordonator judeţean al Programului de TB Ialomiţa. Pentru aceasta este nevoie ca tratamentul să fie corect administrat, sub supraveghere, „pentru că tratamentul în TB trebuie atent supravegheat de un personal instruit – ideal ar fi să fie personal medical”. 

Tuberculoza este cea mai cunoscută boală infecto-contagioasă, determinată de bacilul Koch, care se poate dezvolta în orice parte a corpului. Forma pulmonară este cel mai des întâlnită, fiind și singura contagioasă. (Dr. Marta Lefter)

În anul 2020, adaugă Mădălina Baltă, în ţara noastră a început un proiect numit Ambulatory Care, prin care anumite categorii de pacienţi erau diagnosticate în cadrul dispensarului TB și puteau fi tratate acasă. Pentru aceasta, pacienţii trebuiau instruiţi mai mult decât cei care mergeau la internare și trebuiau atent supravegheaţi, pentru că medicamentele pentru TB sunt destul de agresive și puteau să apară anumite reacţii adverse, „pe care noi trebuia să le gestionăm”. 

„Din punctul meu de vedere, tratamentul pacienţilor în ambulatoriu chiar este posibil. Este un efort din partea noastră ca să îi convingem să își ia tratamentul, să îi aducem la dispensar să și-l ia, dar cu un tratament corect, TB se vindecă”, afirmă medicul ialomiţean. Potrivit acesteia, comunicarea cu pacientul este foarte importantă pentru a avea succes: „Un succes înseamnă că am izolat o sursă de infecţie și că sursa aceea nu mai poate răspândi bacilul”.