În România, tuberculoza nu va putea fi eradicată atât timp cât nivelul de educaţie al populaţiei – mai ales al celei defavorizate – nu va crește, crede dr. Sergiu-Dănuţ Ioan, medic primar pneumolog.
CARTE DE VIZITĂ:
Tuberculoza rămâne în România o problemă de sănătate publică, una între primele locuri. De ce?
Una din cauze este strâns legată de nivelul de educaţie al populaţiei, mai ales în zonele defavorizate. De cele mai multe ori, în aceste zone, oamenii percep boala ca pe o simplă răceală, pe care o neglijează săptămâni la rând, tratându-se după vechi canoane locale.
Este adevărat și că posibilităţile lor de adresare la serviciile medicale de specialitate sunt mult limitate, drept urmare, încet, încet, pe lângă faptul că li se agravează boala, reușesc să o și răspândească în familie și în comunitatea din care fac parte. Sunt diferenţe de la un oraș la altul, chiar trebuie subliniat acest aspect. Să recunoaștem, tuberculoza rămâne boala sărăciei.
Să rămânem la mediile defavorizate. Ar putea exista o cale de a avea asistenţă medicală calificată în astfel de zone?
Când am absolvit facultatea, era o luptă și pentru un orășel, pentru o comună. Din păcate, s-a schimbat mult mentalitatea colegilor mai tineri. Absolut toţi își doresc confortul unui oraș mai mare, centru universitar dacă se poate. Personal, îi înţeleg. O rezolvare ar fi implicarea mult mai activă a autorităţilor locale, primării, consilii judeţene.
Cum reușiţi să gestionaţi tuberculoza în judeţul Satu Mare?
Este foarte greu, mai ales când ești supus mereu unor restricţii. Cu toate că, declarativ, tuberculoza este considerată problemă de interes naţional, nu contează. Nu avem cum să o eradicăm complet, ea oricum nu va dispărea de azi pe mâine, nu la noi, cel puţin. În plus, de cele mai multe ori, există o inconsecvenţă în ceea ce privește alocarea resurselor, a asigurării continuităţii tratamentului.
Vorbim despre sate întregi care nu au medici calificaţi, nu au nici măcar asistente calificate. Vorbim despre sate la care se ajunge greu din cauza drumurilor de proastă calitate, despre zone tot mai depopulate.
Pacientului meu, care e la 50-60 de kilometri de centrul de judeţ sau de dispensarul la care este arondat, îi este foarte greu și să se deplaseze acolo. Dacă medicul de familie din zona respectivă nu este unul care să se implice, pacientului îi vine tot mai greu să ajungă să fie investigat, diagnosticat, să i se prescrie un tratament, tratament care trebuie urmărit.
Costurile?
La o persoană nou diagnosticată tratamentul nu este atât de scump. Medicamentele de primă linie sunt în general accesibile, ele sunt incluse în Programul Naţional de Tuberculoză. Pacientul nu plătește nici investigaţiile, nici tratamentul.
La pacienţii care sunt readuși sau care sunt cu tuberculoză multidrog rezistentă, costurile pot ajunge și la mii de euro pe lună. Din fericire, ele sunt decontate. Programul Naţional de Tuberculoză decontează tot tratamentul pacientului, până la vindecare.
Tuberculoza la copii ţine tot de sărăcia socială și informaţională?
Da, atât timp cât ei sunt într-un rezervor de adulţi bolnavi, este imposibil să nu li se transmită boala. Știm bine, aceste familii defavorizate – chiar și în medii urbane, nu numai în cele rurale – locuiesc în condiţii modeste sau chiar precare: sunt strânși într-una sau două camere neaerisite corespunzător, nu au o alimentaţie corespunzătoare. Toate cresc riscul îmbolnăvirii copiilor respectivi. Aceste familii sunt, de cele mai multe ori, și reticente la tratamentul prescris, chiar refractare. Refuză să vină în serviciile noastre medicale, refuză să vină la controalele instituite periodic. Neglijând tratamentul, răspândesc boala mai departe.
Ce ne puteţi spune despre efectele fumatului și ale alcoolului?
Ambele scad imunitatea generală a organismului. Practic, bacilul, chiar dacă l-au luat cumva în copilărie ca primă etapă, poate recidiva. La un organism imunocompetent acest lucru nu se întâmplă. Da, fumatul rămâne un factor favorizant.
Drogurile intră în discuţie?
Da, intră. Și persoanele dependente de droguri au, la fel, imunitatea scăzută. Drogurile influenţează starea de sănătate a organismului, în rău desigur.
Satu Mare este un judeţ privilegiat, mă refer la cifrele incidenţei generale, cifre care nu se întâlnesc la alte judeţe, de exemplu.
Comparativ cu judeţele din sudul sau estul ţării stăm mult, mult mai bine. Aș face o menţiune specială pentru zona Ţării Oașului. Când am ajuns eu în zonă, în 2022, era o incidenţă de 160 de bolnavi de tuberculoză la suta de mii de locuitori.
Acum sunt undeva la 50, o reducere de 300% a numărului de îmbolnăviri. Factori sunt
mulţi, mă refer la creșterea nivelului de trai al locuitorilor zonei. Mulţi localnici aleg să lucreze în străinătate și văd ce înseamnă grija faţă de sănătate. Au învăţat de la angajatorii de acolo ce să facă acasă la ei. Când revin în ţară, se văd câștigurile – și materiale, și de educaţie sanitară –, obiceiuri noi pe care le aduc și le
implementează aici.
Ce i-ar trebui tuberculozei să fie pe cale de... dispariţie?
După mine, suntem un popor căruia, dacă nu-i impui restricţii și anumite lucruri, nu știe să și le facă de bunăvoie. Consider că legislaţia în domeniul păstrării sănătăţii și, mai ales, a sănătăţii publice ar trebuie înăsprită.
De asemenea, atunci când refuză să își facă tratamentul sau să vină la controalele periodice, pacienţilor cu tuberculoză ar trebui să le fie restricţionate anumite drepturi și facilităţi pe care le au și le primesc. Mare parte dintre ei sunt dependenţi de ajutorul social. Dacă tot nu urmează tratamentul, de ce să mai primească ajutorul social?! Ei cheltuie banii pe cu totul alte lucruri.
Aș lucra la legislaţie în relaţie directă cu pacienţii care refuză tratamentul. La ora actuală, acestora nu ai ce să le faci. Dacă o persoană cu tuberculoză vrea să părăsească spitalul, trebuie să-i dai drumul.
Ce sistem medical de afară s-ar potrivi României pentru gestionarea afecţiunii?
În Statele Unite se iau măsuri coercitive. Se iau și în Estonia, și Letonia, ţări în care pacienţii cu tuberculoză nu părăsesc unităţile spitalicești când vor ei. Iată de ce revin la o idee anterior exprimată: trebuie lucrat la educaţia în domeniul sanitar.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
.jpg)
