Atașată la contractul individual de muncă, o clauză de neconcurenţă poate să producă efecte doar pe o perioadă de maximum doi ani.
Posibilitatea profesioniștilor din sectorul medical de a presta anumite activităţi în cadrul unor entităţi spitalicești diferite este un drept recunoscut de actuala legislaţie. Însă, există posibilitatea ca angajatorul să insereze la contract o clauză de neconcurenţă. Prin intermediul acesteia, salariatului îi incumbă o obligaţie ca, după ce raporturile de muncă cu angajatul încetează, el să nu presteze o activitate care este într-o relaţie de concurenţă cu cea pe care a realizat-o în cadrul convenţiei cu spitalul, dispensarul ș.a.m.d.
Pentru a produce efecte, însă, există mai multe cerinţe pe care dispoziţiile legale le impun, și anume: activităţile pe care fostul salariat va fi obligat să nu le presteze; valoarea indemnizaţiei lunare pe care o primește angajatul; data de la care și până la care obligaţia din sarcina angajatului subzistă; terţii în beneficiul cărora este interzis să se desfășoare activităţi; zona geografică în care salariatul poate crea o stare de concurenţă cu angajatorul său.
Cu privire la suma pe care profesionistul din sectorul medical este îndreptăţit să o primească, legea a stabilit că indemnizaţia nu poate fi sub plafonul de 50% din media veniturilor de ordin salarial brute pe care acesta le-a realizat în ultimele șase luni anterioare datei la care a încetat contractul individual de muncă. De asemenea, clauza de neconcurenţă poate să producă efecte doar pe o perioadă care să nu depășească doi ani. Acest termen este calculat de la data la care contractul individual de muncă a încetat.
O altă precizare ce comportă relevanţă este strâns legată de imposibilitatea angajatorului de a interzice în mod absolut ca salariatul să-și exercite profesia pe care o deţine. În situaţia în care dispoziţiile menţionate nu sunt respectate, profesionistului din sectorul medical îi este recunoscut dreptul de a se adresa instanţei de judecată. Dacă fostul angajat încalcă obligaţia pe care și-a asumat-o la momentul semnării contractului individual de muncă, angajatorul (spitalul, clinica etc.) are posibilitatea de a solicita restituirea indemnizaţiei pe care a primit-o. Iar dacă există și un prejudiciu comis prin fapta fostului colaborator, vor putea fi cerute și daune-interese, proporţional cu pierderile suferite.
Foto: Pixabay
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe