În sezonul gripal 2019-2020, este evidentă creșterea nivelului de acoperire vaccinală faţă de sezonul gripal anterior, însă rămâne în continuare scăzut în raport cu recomandările OMS.

În anul 2018, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a marcat 100 de ani de la una dintre cele mai mari crize care a afectat sănătatea publică: pandemia de gripă spaniolă. Circa o treime din populaţia globului la acea dată (estimată la aproximativ 500 de milioane de locuitori) a fost afectată.

Gripa sezonieră este o boală infecţioasă acută, provocată de mai multe tulpini de virus gripal, și are un caracter epidemic în sezonul rece. În România, cazurile de gripă sunt întâlnite preponderent în perioada octombrie-aprilie, cu o creștere în special în lunile februarie și martie.

Sunt descrise patru tipuri de virusuri gripale sezoniere: A, B, C și D, care fac parte din familia Orthomyxoviridae. Dintre acestea, primele două, A și B, sunt cele responsabile de epidemiile de gripă. Virusul gripal C provoacă forme ușoare de gripă și nu este implicat în apariţia epidemiilor, iar virusul tip D nu afectează omul, ci bovinele.

În funcţie de tipul de proteine aflate pe suprafaţa virusurilor, tipurile A și B se împart în mai multe subtipuri. Tipul A se împarte în subtipuri denumite în funcţie de combinaţia a două categorii de proteine de suprafaţă: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N). Au fost descrise 18 subtipuri diferite de proteină H (notate de la H1 la H18) și 11 subtipuri de proteină N (notate de la N1 la N11). La acest moment, la om sunt întâlnite cel mai frecvent subtipurile A (H1N1) și A (H3N2). Ultima pandemie de gripă, resimţită și în Romania, a fost cea din 2009, cunoscută ca „gripa porcină”, cauzată de subtipul A (H1N1). Virusul gripal B este împărţit în două mari linii genetice, și anume liniile B/Yamagata și B/Victoria.

Denumirea tulpinilor

În anul 1979, OMS a elaborat o convenţie internaţională pentru denumirea virusurilor gripale (Fig. 1), în funcţie de:

- Tipul de antigen (A, B, C sau D);

- Originea virusului (aviară, porcină, cabalină). În cazul virusurilor de origine umană nu se va mai specifica sursa de origine;

- Originea geografică (Denver, Taiwan etc.);

- Numărul tulpinii (7, 15 etc.);

- Anul izolării;

- Pentru virusurile gripale A este specificat în paranteză subtipul H și cel N: A(H1N1), A(H3N2);

- Pentru virusul pandemic A(H1N1) din 2009, denumirea corectă este A(H1N1)pdm09, pentru a-l diferenţia de virusul gripal sezonier A(H1N1), care a fost întâlnit în circulaţie înainte de pandemia din 2009;

- Când omul este infectat cu un virus gripal care circulă în mod normal la porci, acesta este denumit virus gripal variabil și i se asociază litera „v” în denumire, ca de exemplu A(H3N2)v.

Vaccinurile gripale

În fiecare an, vaccinurile gripale includ o tulpină de virus A(H1N1), o tulpină A(H3N2) și una sau două tulpini de virus gripal B (vaccinuri trivalente sau tetravalente). Formula este elaborată de comitetele de experţi ale OMS, separat pentru emisfera nordică, respectiv cea sudică. Vaccinurile gripale nu protejează împotriva infecţiilor determinate de alte virusuri care pot provoca simptome asemănătoare gripei.

România, în cele mai recente două sezoane

În sezonul gripal 2018-2019, numărul deceselor înregistrate în România din cauza gripei a fost de 199, ultimul fiind raportat în 3 mai 2019. Dintre acestea, 152 au fost cu tip A, subtip (H1)pdm09, 23 tip A, subtip (H3), 23 tip A, nesubtipat și 1 coinfecţie A(H1)pdm09 +A(H3).

Prin comparaţie, în sezonul gripal 2019-2020 au fost înregistrate 73 de decese confirmate cu virus gripal, dintre care 50 tip A, subtip (H1)pdm09, 9 tip A, subtip H3, 6 tip A, nesubtipat, 6 tip B și 2 coinfecţii de A(H3)+B.

În sezonul gripal 2018-2019 au fost distribuite de Ministerul Sănătăţii (MS) 1.330.000 de doze de vaccin gripal pentru vaccinarea grupelor populaţionale considerate la risc. Au fost vaccinate 1.329.630 de persoane. Cele mai multe doze de vaccin gripal (55,9%) au fost utilizate pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste. Din numărul total de doze distribuite de MS, 32,9% au fost folosite pentru vaccinarea pacienţilor cu boli cronice, 7,9% pentru imunizarea personalului medical, 2,9% pentru persoanele instituţionalizate și doar 0,1% pentru vaccinarea gravidelor. De observat că din această statistică lipsește grupa de vârstă de la 6 luni la 5 ani, pentru că la acel moment nu era inclusă în formularele de catagrafie ca grupă de risc (chiar dacă ea face parte din grupele la risc definite de OMS).

În sezonul gripal 2019-2020 au fost vaccinate, cu vaccin gripal distribuit de MS, 1.539.953 de persoane din grupele de risc, până la 12 aprilie 2020. Acesta a fost primul sezon gripal în care MS a inclus categoria de vârstă 6 luni-5 ani ca grupă de risc pentru gripă. Ulterior,  MS a achiziţionat și aproximativ 8.500 de doze de vaccin gripal tetravalent, pentru imunizarea copiilor începând cu vârsta de 6 luni. Vaccinul tetravalent disponibil iniţial putea fi folosit numai după vârsta de 36 de luni.

Se estimează că aproximativ 500.000 de doze de vaccin gripal au fost disponibile și în farmacii, astfel încât numărul total de persoane imunizate în acest sezon gripal a fost de peste 2.000.000. Este evidentă creșterea nivelului de acoperire prin vaccinare faţă de sezonul gripal anterior, însă rata de vaccinare rămâne în continuare scăzută. Se estimează că în România un sfert din populaţie se poate încadra în categoria bolnavilor cu boli cronice. Pentru a avea o acoperire vaccinală optimă, cât mai apropiată de nivelul recomandat de OMS (75%), ar însemna ca cel puţin 4.000.000 de doze de vaccin gripal să fie folosite numai pentru pacienţii cu boli cronice.

Prezentare de caz

În continuare, prezint situaţia vaccinării antigripale în cabinetul de medicină de familie unde sunt medic titular, comparativ între ultimele două sezoane gripale. În perioada septembrie 2018-aprilie 2019, au fost efectuate 155 de doze de vaccin gripal (doar 50 au fost asigurate de MS), astfel:

- 55 de doze pentru grupa de vârstă 6 luni-5 ani (doze de vaccin tetravalent, achiziţionate integral de părinţi). Cu aceste doze au fost imunizaţi 36 de copii (19 dintre aceștia, fiind la prima imunizare antigripală, au necesitat câte două doze, la interval de o lună între ele);

- 41 de doze pentru grupa de vârstă peste 65 de ani;

- 51 de doze pentru pacienţii cronici, cu vârsta sub 65 de ani;

- 5 doze pentru gravide;

- 3 doze pentru personalul medical.

În perioada septembrie 2019- martie 2020 au fost vaccinaţi cu vaccin gripal 372 de pacienţi, astfel:

- 49 de doze pentru pacienţii cu vârsta peste 65 de ani;

- 180 de doze pentru pacienţii cronici;

- 129 de doze pentru copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani. Cu aceste doze au fost imunizaţi 77 de copii, 52 dintre aceștia au necesitat două doze, la interval de o lună între ele;

- 10 doze pentru gravide;

- 4 doze pentru personalul medical.

Dintre acestea, pentru copiii cu vârsta de 6-35 de luni, 10 doze au fost asigurate de MS, iar pentru celelalte grupe de risc, 70 de doze.Din grafic se observă cum, de la un sezon gripal la altul, gradul de vaccinare pentru categoriile de vârstă 6-59 de luni a crescut de 2,3 ori, iar pentru bolnavii cronici creșterea a fost de 3,5 ori. Și numărul gravidelor vaccinate s-a dublat de la un sezon la altul, creșteri ale ratelor de vaccinare înregistrându-se practic pentru toate categoriile populaţionale din grupele de risc.

În sezonul 2018-2019, 50 dintre dozele administrate au fost cu vaccin gripal trivalent, restul cu vaccin gripal tetravalent. În sezonul 2019-2020 a fost folosit numai vaccin gripal tetravalent. Noutatea acestui sezon a fost reprezentată de disponibilitatea în farmacii a vaccinului gripal tetravalent cu administrare intranazală, astfel încât 53 din totalul de 139 de pacienţi cu vârsta între 2 și 18 ani (38%) au ales imunizarea cu acest tip de vaccin.

Concluzii

Cabinetul de medicină de familie luat în calcul are ca particularitate un număr mare de pacienţi pediatrici, un număr la fel de crescut de pacienţi cu afecţiuni cronice și un număr redus de pacienţi cu vârsta peste 65 de ani. Faţă de sezonul gripal precedent s-a constatat practic, o creștere de peste două ori a numărului de copii imunizaţi antigripal prin vaccinare și o creștere de peste trei ori a pacienţilor cronici care au ales vaccinarea antigripală.

La nivel naţional, gradul de vaccinare în sezonul gripal 2019-2020 se estimează că a fost de aproximativ 8,6% (datele oficiale vor fi disponibile în decembrie, după finalizarea raportului anual), comparativ cu sezonul gripal anterior, când rata de vaccinare antigripală a fost de 7,5%, oricum mult sub recomandarea OMS de 75%.

Posibile explicaţii ale creșterii gradului de vaccinare atât la nivel de cabinet individual, cât și la nivel naţional:

- Achiziţionarea unui număr mai mare de doze de vaccin gripal de către MS;

- Existenţa unui număr mai mare de doze în farmacii;

- Disponibilitatea în România a vaccinului cu administrare intranazală. Mai mult de o treime dintre părinţi au ales să-și imunizeze copiii cu acest tip de vaccin;

- Creșterea gradului de conștientizare a populaţiei în ceea ce privește importanţa vaccinării antigripale.