Conform datelor OMS, bolile hepatice reprezintă, în Europa, a doua cauză a anilor de viaţă profesională pierduţi, după boala cardiacă ischemică. Problema hepatitelor cronice în ţara noastră rămâne de mare actualitate, deoarece incidenţa lor este în continuare crescută.
28 iulie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor
Hepatita reprezintă una dintre bolile cele mai prevenibile și potenţial curabile prin servicii de asistenţă medicală primară accesibile. În ultimii ani, eforturile de eliminare a hepatitei virale B și D (HVB și HVD) au fost umbrite de evoluţiile impresionante în terapia hepatitei C. Din fericire, sunt disponibile și în România terapii antivirale foarte eficiente, care pot vindeca peste 95% dintre persoanele infectate cu virus hepatitic C (VHC) incluse în tratament.
Nu a fost descoperită încă terapia care să elimine total virusul hepatitic B (VHB) ori să negativeze antigenul HBs, dar există speranţă. Dincolo de terapiile deja aprobate pentru hepatita B (de exemplu, tratamentul de primă linie la nivel global cu entecavir, tenofovir), există numeroase terapii în curs de dezvoltare. Medicamentele existente, cum ar fi analogii nucleozidici/nucleotidici, sunt adesea administrate pe viaţă, deoarece suprimă, dar rareori elimină virusul. În ciuda utilizării lor, pacienţii pot dezvolta complicaţii grave, cum ar fi hepatocarcinomul.
O analiză intermediară privind bepirovirsen, terapie experimentală pentru hepatita B, a adus speranţe pentru vindecarea a milioane de oameni care suferă de o infecţie cronică cu acest virus. Medicamentul este conceput pentru a combate boala pe trei fronturi: prin inhibarea replicării virale, prin suprimarea producţiei de proteine virale asociate infecţiei cu virusul hepatitei B și prin stimularea sistemului imunitar.
O provocare terapeutică rămâne hepatita D sau hepatita cronică Delta, care se asociază la aproximativ 2-3% dintre pacienţii cu hepatită B și care agravează prognosticul acestei boli. În România, coinfecţia hepatitelor cu virus B și cu virus D reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalenţă ridicată printre hepatitele cronice cu VHB.De asemenea, reprezintă indicaţia principală pentru transplant de ficat. Cel mai recent congres internaţional de hepatologie, organizat sub egida Asociaţiei Europene pentru Studiul Ficatului (EASL), a oferit rezultate optimiste dintr-un studiu de fază III în ceea ce privește tratamentul curativ cu bulevirtide la pacienţii cu coinfecţie B+D.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a prezentat recent ghidurile actualizate privind infecţia cu virusul hepatitic C și potenţialul de a extinde în mod substanţial accesul la testare și tratament în ţările cu venituri mici și medii. Se așteaptă ca implementarea lor să contribuie la eforturile globale de eliminare a bolii până în 2030. Din recomandările-cheie fac parte:
În prezent, la nivel naţional există câteva strategii de screening pentru hepatitele cronice virale. Din august 2020, se desfășoară în paralel două programe regionale de prevenire, screening și diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor cu virusuri hepatitice B/D și C.
Este vorba despre „LIVE(RO)2 – SUD” din Regiunile de dezvoltare Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia și „LIVE(RO)2 – EST” dedicat Regiunilor de dezvoltare Nord-Est și Sud-Est. Acest proiect vizează persoane din grupuri vulnerabile și din zonele rurale și se axează pe organizarea unor acţiuni medicale standardizate pentru diagnostic de certitudine, stadializare și direcţionare a pacienţilor confirmaţi către centrele de tratament, conform protocoalelor CNAS.
De asemenea, în regiunea Olteniei, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova participă cu succes, în parteneriat cu Asociaţii ale Medicilor de Familie și ale Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, la o amplă campanie de screening gratuit împotriva hepatitei cronice virale C, în cadrul căreia au fost testate peste 50.000 de persoane în ultimii doi ani.
În concluzie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor ar trebui onorată prin cumularea cât mai multor acţiuni dedicate pacienţilor, atât prin activităţi de informare, educare, conștientizare, cât și prin furnizare de servicii de sănătate orientate către prevenire, depistare precoce, diagnostic și direcţionare către tratament.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
