La finalul lunii octombrie, în cadrul unui eveniment înscris în agenda celei de-a 33-a ediții a Festivalului Național de Teatru, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat public Barometrul de Consum Cultural (BCC) 2022. Acesta este disponibil online pe site-ul www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2022-participare-culturala-si-perspective-democratice/. Ediția cu numărul 18 a acestui important studiu național, inițiat în 2005, revine în atenția profesioniștilor din cultură, dar și a publicului larg, după o întrerupere de 3 ani, provocată de pandemia de COVID-19.

Realizat sub coordonarea doamnelor Carmen Croitoru (directoarea INCFC) şi Anda Becuț Marinescu și subintitulat „Participare culturală și perspective democratice”, BCC 2022 este structurat în trei mari secțiuni, reprezentând tot atâtea direcții de cercetare din perspectiva cărora au fost analizate și interpretate datele obținute de echipa Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) prin interviuri telefonice, în perioada septembrie - octombrie 2022, de la un eșantion reprezentativ pentru populația României (1035 persoane). 

Sub-studiile au fost intitulate „Dinamica consumului cultural non-public. Particularitățile consumului cultural în rândul tinerilor”, „Efectele participării la activitățile culturale asupra calității vieții și a bunăstării sociale” și „Participarea la activități culturale ca unul dintre factorii explicativi ai cetățeniei democratice”, și au fost realizate utilizând stratificări legate de mediul de reședință, de nivelul de educație și de venit al participanților, precum și de alte date demografice (vârstă, gen etc.). 

Valori mai scăzute comparativ cu anul 2019 

După cum era de așteptat, perioada studiată suprapunându-se peste pandemie, au fost înregistrate valori mai scăzute, comparativ cu anul 2019, la indicatorii de consum cultural care se referă la activități în spații publice: mers la teatru și cinematograf, vizitarea de muzee și galerii de artă ori cititul și împrumutarea de cărți de la bibliotecă. În același timp, a fost consemnată o creștere a vizitării unui monument istoric sau un sit arheologic, cel puțin o dată pe an, element justificat de numărul mai mare de deplasări în țară, în căutarea de locuri deschise, neaglomerate, ce au definit anii 2021 și 2022, și parțial chiar și anul 2020. 

În contrapartidă, au crescut activitățile legate de consumul cultural non-public: ascultarea de muzică, urmărirea de programe TV, precum și utilizarea internetului în diferite scopuri (informare, divertisment, socializare, activități educative, cumpărare de bilete la spectacole etc.). Lectura de cărți în format fizic a fost în scădere, dar cu o ușoară creștere a folosirii cărților în format electronic precum și a citirii online a ziarelor și revistelor. Aceste date seci trebuie însă analizate într-un context mai amplu, după cum a avertizat și Carmen Croitoru la evenimentul de lansare a BCC 2022. 

Populația are acces cu greu la centre culturale și biblioteci

Pentru localitățile mici, cu centre culturale și biblioteci care dispar, lipsite de cinematografe sau teatre, marcate în același timp de bariere financiare, situația descrisă mai sus trebuie tradusă nu neapărat în lipsa de interes a populației pentru actul de cultură și pentru produsele culturale, ci într-o dificultate de a avea acces la acestea, de multe ori insurmontabilă, ceea ce conduce, pe cale de consecință, la creșterea consumului la acele opțiuni disponibile.

Pe de altă parte, s-a subliniat și faptul că există și alte bariere, legate de educația culturală, de atitudine și de percepție a diferitelor tipuri de activități culturale, care influențează negativ interesul general și nivelul de consum. Intervențiile pentru schimbarea acestei situații trebuie să țină seama de nivelul de alfabetizare culturală și de educarea gustului estetic, care nu sunt complet sinonime cu educația artistică ce se face, de principiu, în scoală, și care necesită un timp îndelungat de acțiuni planificare înainte de a se putea observa modificări semnificative în societate, legate de înțelegerea produselor culturale şi a creaţiilor artistice. 

Capitolul „Dinamica consumului cultural non-public. Particularitățile consumului cultural în rândul tinerilor” oferă suportul teoretic și metodologic, precum și date mai amănunțite referitoare la situația din România, cu creșterile de consum deja menționate, dar existente mai ales în rândul populației mai tinere, cu un nivel mai ridicat de educație și în mediul urban. S-a constatat că utilizarea rețelelor sociale nu a fost influențată (se anticipase o creștere) de utilizarea de acasă, în perioadele de telemuncă, comparativ cu mersul la serviciu, concluzionându-se că aceste rețele ar putea fi medii utile pentru comunicarea ofertei culturale. 

Apatie socială în rândul tinerilor

Cu toate acestea, încrederea în informațiile primite din mediul online este la rândul său influențată, deoarece intervievații au „cea mai multă încredere în grupul de prieteni și în membrii familiei, au foarte puțină încredere în știrile de la televizor, au încredere foarte mare în știrile distribuite de cunoscuți pe internet și manifestă un nivel foarte scăzut de încredere în știrile din mediul online distribuite de persoane necunoscute din acest mediu.” În același timp, a fost consemnată și o tendință îngrijorătoare, explicată și prin studiile citate în document, de „apatie socială în rândul tinerilor”, lipsa de aderență la valorile legate de identitatea națională și de implicarea activă în acțiuni care să aibă drept scop obținerea de schimbări în societate sau în comunitate. 

Capitolul „Efectele participării la activitățile culturale asupra calității vieții și a bunăstării sociale” a analizat profilul socio-demografic și educațional al celor care au participat la activități culturale în spațiul public. În același timp, a studiat o serie de ipoteze legate de motivația pe care populația o are pentru implicarea în astfel de activități, datele scoțând în evidență faptul că relaxarea a fost primul motiv, urmat de socializare, educație și divertisment, dovadă a faptului că „beneficiul perceput al oricărui tip de consum cultural este o experiență plăcută”.

Nu s-a confirmat impoteza legată de beneficiile funcționale (culturale) sau simbolice, constatare care poate fi intrerpretată de nevoia crescută de deconectare de la tensiunile vieții cotidiene resimțită de majoritatea indivizilor în perioada pandemică. O altă explicație avansată de autori este că echipele de management cultural, „din dorința de atragere de noi categorii de public, s-au orientat spre o ofertă mai facilă şi mai mult orientată spre ludic şi delectare.” 

Creșterea gradului de toleranță socială

Capitolul „Participarea la activități culturale ca unul dintre factorii explicativi ai cetățeniei democratice” a reprezentat elementul de noutate a BCC 2022 (fiecare ediție a studiului având o astfel de cercetare particularizată, în 2019 atenția concentrându-se pe „Experiența și practicile culturale de timp liber”). Analiza datelor a evidențiat o corelație pozitivă între apartenența la o comunitate (profesională, socială etc.) și participarea la activități culturale. De asemenea, s-a constatat că participarea la activități culturale, fie în spațiul public, fie în mod individual, crește gradul de toleranță socială față de persoane aflate la risc de marginalizare pe criterii etnice, religioase, sociale etc. 

Un element îngrijorător a fost cel legat de încrederea socială, gradul de încredere cel mai ridicat fiind destinat membrilor familiei, dar cu grad mic de încredere față de persoane din vecinătate (cartier, sat, comună). De asemenea, deși cei intervievați consideră că presa are obligația de a informa corect cetățenii, gradul de încredere față de informații transmise prin intermediul presei este foarte scăzut (oamenii au în general încredere mai mare în informații transmise pe rețelele sociale de către rude sau prieteni).

La finalul analizei studiului este destul de clar faptul că aceste tendințe trebuie urmărite în continuare, pentru a vedea în ce măsură modificările de consum și de atitudine aduse de pandemie au devenit permanente, și care dintre ele pot fi modelate într-o direcție care să îmbunătățească educația culturală și consumul de produse culturale de calitate. Evoluția viitoare va ține fi influențată, simultan, și de modul în care managementul cultural va ști să gestioneze aceste tendințe, și de felul în care își va construi oferta de produse culturale destinate diferitelor categorii de populație.